”În legătură cu legarea fondurilor de alte elemente, din punctul meu de vedere, ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca un obiectiv fundamental solidaritatea şi asigurarea convergenţei între economiile statelor membre”, a declarat Teodor Meleşcanu, potrivit Mediafax.
El a mai spus că, ”în mod evident”, politica de fonduri de coeziune şi politica agricolă comună sunt instrumente pentru a creşte convergenţa dintre economiile ţărilor mai dezvoltate din Uniunea Europeană şi celelalte state.
”Nu este, într-adevăr, niciun fel de operă de caritate şi vreau să vă spun foarte direct că la aproape tot ce priveşte fondurile Uniunii Europene contribuie şi România, contribuie şi Polonia, pe măsura puterilor noastre, dar sumele nu sunt deloc neglijabile”, a adăugat Teodor Meleşcanu.
Teodor Meleşcanu s-a întâlnit, joi, la Bucureşti, cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Jacek Czaputowicz.
Ministrul de Externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a declarat, joi, după o întâlnire cu Teodor Meleşcanu, că nu a cerut încă sprijin României în cazul în care se va ajunge la votarea activarea articolului 7, afirmând că, dacă România va ajunge într-o situaţie similară, Polonia va fi de partea sa.
”Multe state membre mi-au semnalat că ar dori să evite un vot în această chestiune. Ca argument apare faptul că un astfel de vot ar putea să conducă la o fragmentare a UE. Ce îi rog eu pe partenerii mei, inclusiv pe dl. ministru, este să privească obiectiv argumentele noastre, să ia la cunoştinţă nu doar poziţia Comisiei, care după părerea noastră este nedreaptă şi nu prezintă corect faptele, ci şi poziţia Guvernului Poloniei, care va fi prezentată în scurt timp”, a declarat Jacek Czaputowicz.
El a mai spus că, în prezent, autorităţile poloneze sunt ”în cursul unui dialog, inclusiv cu liderii Uniunii Europene”.
”Vreau să spun clar că dacă ar apărea o situaţie în care să se ia această decizie de a se vota, Polonia va declanşa o campanie. Din câte ştiu, nu doar Ungaria, ci şi alte state sunt pregătite să ne sprijine. Nu ştiu care e poziţia României, vom discuta. Cred, am speranţa că nu se va ajunge la acest lucru”, a mai spus şeful diplomaţiei poloneze.
Întrebat dacă România ar fi într-o situaţie similară Poloniei aceasta ar beneficia de susţinere de la Varşovia, ministrul de Externe a spus: "Polonia va apăra şi alte state ale UE din regiunea noastră dacă va considera că sunt tratate necorespunzător de către instituţiile europene. Asta e misiunea noastră: dacă vom fi solidari, dacă ne vom sprijini reciproc atunci vocea noastră va fi auzită în forurile europene. Trebuie, bineînţeles, să se raporteze la un caz concret. Dar cu siguranţă, România, dacă va avea dreptate, iar sentimentul nostru este că în aceste neînţelegeri statele UE au dreptate, pentru că e o încercare de a folosi nişte standarde duble, cu asta nu putem fi de acord, în aceste încercări vom sprijini şi România".
Comisia Europeană propune Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.
Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.
Pe fondul tensiunilor cu state vest-europene şi cu instituţiile comunitare, Grupul Vişegrad a cerut Uniunii Europene să acţioneze "strict în limitele competenţelor" şi să respecte drepturile ţărilor de a efectua reforme politice naţionale. "Instituţiile UE trebuie să trateze în mod egal toate statele membre şi să acţioneze strict în limitele competenţelor pe care le au. Dreptul statelor membre de a efectua reforme interne în cadrul propriilor competenţe trebuie respectat", a transmis Grupul Vişegrad. În materie de imigraţie, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia au evocat necesitatea măsurilor pentru "protejarea eficientă şi responsabilă a frontierelor externe", "prin evitarea aplicării de cote obligatorii care sunt ineficiente şi au generat deja disensiuni în Europa".
