"De ce să nu facem asta la fiecare epidemie, ca o rutină? Asta ar trebui să fie normal", a declarat într-o conferinţă de presă o participantă la misiunea OMS, virusologa olandeză Marion Koopmans.
Ea a lansat un apel membrilor OMS să discute despre posibilitatea de a trimite sistematic misiuni la fiecare epidemie. "Pentru ca asta să nu devină o pedeapsă, faceţi din ea o rutină", a insistat cercetătoarea.
O misiune pregătitoare a mers în China vara trecută, dar a durat după aceea câteva luni pentru a reuni atât experţi internaţionali, cât şi chinezi şi a planifica vizita, Beijingul părând foarte reticent să-i lase pe aceşti specialişti să vină.
După o primă plecare ratată, misiunea a reuşit în cele din urmă să meargă în China abia în ianuarie, la puţin peste un an de la apariţia coronavirusului, la sfârşitul lui decembrie 2019, la Wuhan.
Oraşul chinez de 11 milioane de locuitori este primul loc din lume care a raportat un caz de COVID-19 la sfârşitul lui 2019. Boala necunoscută atunci a făcut între timp peste 2,6 milioane de morţi în întreaga lume.
După patru săptămâni la faţa locului, experţii internaţionali şi-au încheiat misiunea la începutul lui februarie, fără a ajunge la concluzii definitive.
Ei cred că coronavirusul îşi are originea în lilieci şi ar fi putut fi transmis oamenilor prin intermediul altui mamifer.
Aceşti experţi, care şi-au prezentat primele concluzii într-o conferinţă de presă la Wuhan pe 9 februarie, nu ştiu însă unde şi când a început efectiv pandemia, chiar dacă nu au fost raportate focare majore la Wuhan sau în altă parte înainte de decembrie 2019.
Ei urmau să publice un raport preliminar în februarie, dar proiectul a fost în cele din urmă abandonat în februarie, fără nicio explicaţie veritabilă. Raportul final este aşteptat să fie prezentat în săptămâna 15 martie, potrivit OMS.
Decizia a intervenit într-un context de tensiuni crescânde între Statele Unite şi China cu privire la condiţiile de acces oferite de Beijing experţilor în timpul anchetei lor.
Zoologul britanic Peter Daszak, un alt anchetator trimis de OMS, a cerut comunităţii internaţionale să consacre mai multă energie încercării de a prezice unde ar putea apărea următoarele pandemii, la fel cum ţările încearcă să anticipeze ivirea unor "ameninţări existenţiale" ca uraganele şi atacurile teroriste.
O modalitate de a face acest lucru, a explicat el, constă în supravegherea sistematică a zonelor în care animalele sălbatice interacţionează cu animalele domestice şi oamenii.
