Lansarea acestor negocieri privind un text care ar urma să aibă putere juridică a fost decisă în octombrie, cu sprijinul a 123 de țări membre ale ONU, scrie Agerpres.
Majoritatea puterilor nucleare, declarate sau nu, fie au votat totuși împotriva acestor negocieri (SUA, Israel, Franța, Marea Britanie, Rusia), fie s-au abținut (China, India, Pakistan).
Chiar și Japonia, singura țară care a fost supusă, în 1945, unor atacuri atomice, a votat împotrivă, îngrijorată că absența unui consens în aceste negocieri "ar submina progresele în ceea ce privește o dezarmare nucleară efectivă".
Însă opoziția acestor țări nu a descurajat statele aflate în fruntea inițiativei — Austria, Irlanda, Mexic, Brazilia, Africa de Sud sau Suedia — și nici sutele de ONG-uri angajate de partea lor.
În fața înmulțirii focarelor de tensiune, a amenințărilor Coreii de Nord și a unei noi administrații americane considerată imprevizibilă, ele au decis să preia inițiativa, inspirate de mișcările care au dus la convențiile internaționale ce interzic armele cu submuniție (semnată în 2008) sau minele antipersonal (1997).
