La Teheran, mii de iranieni s-au adunat în faţa fostului sediu al ambasadei, în centrul capitalei, agitând pancarte în limbile engleză şi persană, pe care se putea citi 'Moarte Americii, moarte Israelului, victorie pentru islam', şi panouri batjocoritoare la adresa preşedintelui american Donald Trump. Participanţii au scandat 'Moarte Americii'.
Televiziunea de stat a transmis imagini în direct şi de la manifestaţii similare din alte oraşe, precum Mashhad (nord) şi Ispahan (centru), Ilam, Bushehr, Ahvaz şi Shiraz, în sud, Zahedan (sud-est), Qazvin şi Tabriz (nord).
Potrivit agenţiei Mehr, apropiată conservatorilor, 'autorităţile iraniene de la cel mai înalt nivel, precum şi milioane de persoane participă la aceste adunări' în întreaga ţară.
La 4 noiembrie 1979, la mai puţin de nouă luni de la răsturnarea ultimului şah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, un grup de studenţi partizani ai revoluţie islamice au luat cu asalt ambasada americană la Teheran, calificată drept 'un cuib de spioni' de adepţii lui Khomeini, părintele fondator al Republicii islamice. Studenţii protestau împotriva deciziei de a i se permite şahului să plece în SUA pentru tratament medical.
Studenţii au cerut atunci, în schimbul eliberării ostaticilor, ca Statele Unite să-l extrădeze pe şah pentru a fi judecat în Iran.
Şahul fusese instalat la putere în 1953, printr-o lovitură de stat orchestrată în parte de serviciile secrete britanice şi de CIA.
Criza nu a luat sfârşit decât după 444 de zile, după moartea, în Egipt, a fostului suveran iranian, şi eliberarea celor 52 de diplomaţi americani ţinuţi captivi în sediul ambasadei.
Luarea de ostatici de la misiunea diplomatică americană a dat tonul pentru decenii de neîncredere şi relaţii foarte tensionate între Washington şi Teheran.
Relaţiile diplomatice bilaterale, rupte între timp, nu au fost restabilite niciodată.
Împlinirea a 40 de ani de la evenimentele de la 4 noiembrie 1979 are loc într-o atmosferă de tensiuni sporite între Teheran şi Washington, pe fondul retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2105, şi al continuării unei politici americane de 'presiune maximă' asupra Republicii islamice.
Duminică, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi-a reiterat interdicţia privind purtarea de discuţii cu SUA, numind cele două ţări drept inamici implacabili.
'Cei care cred că negocierile cu inamicul ne vor rezolva problemele se înşală 100%', a declarat el.
Khamenei le-a interzis responsabililor iranieni să discute cu Statele Unite cât timp acestea nu revin în acordul internaţional şi nu ridică sancţiunile.
Între timp, parlamentul iranian şi-a dat aprobarea iniţială pentru o măsură de introducere a unor manuale şcolare despre 'crimele Americii'. Parlamentarii au strigat şi ei 'Moarte Americii!'.