Guvernul proeuropean din Republica Moldova a fost demis joi printr-o moţiune de cenzură, care a fost votată de 65 de parlamentari, relatează site-ul Unimedia.info.
Motivul care ar sta la baza moțiunii de cenzură ar fi „suspiciunea de corupție a premierului Valeriu Streleț”.
Potrivit legislației, în cel mult trei zile, Cabinetul de miniştri va trebui să-şi dea demisia, iar şeful statului va desemna un nou prim-ministru.
Ulterior, într-un interval de 15 zile, premierul desemnat va prezenta Parlamentului propunerile pentru noul Cabinet. Dacă acesta va fi acceptat de deputaţi, noii miniştri vor putea depune jurământul.
Respingerea Guvernului de către Legislativ va duce la desemnarea unui nou premier de către preşedintele ţării.
În situaţia în care deputaţii vor respinge repetat noul Cabinet şi programul de guvernare, şeful statului poate dizolva Parlamentul. Drept urmare, sunt organizate alegeri parlamentare anticipate.
Guvernul condus de Valeriu Streleț a fost votat de Parlament la 30 iulie 2015. Pentru Guvernul Streleț și-au dat votul 52 de deputaţi PLDM, PD și PL.
Democrații au votat pentru demiterea guvernului din care fac parte
Nu au votat pentru moţiunea PSRM, liberalii și deputații din grupul Leancă. Liberal-democrații au votat împotrivă.
PDM a votat însă moțiunea de cenzură înaintată de PSRM și PCRM împotriva Guvernului Streleț.
Marian Lupu, liderul partidului, a adus cinci argumente care au stat la baza deciziei, printre care lipsa majorității în parlament după arestarea lui Vlad Filat, dar și poziția premierului Streleț vis-a-vis de unele propuneri din alianță.
„Votul nostru de neîncredere este acordat premierului Streleț nu omului și politicianului, suntem gata să colaborăm cu domnul Streleț dacă acesta va decide să rămână în politică”, a menționat Marian Lupu, înaite de vot.
Liderul democraților a subliniat faptul că formațiunea pe care o conduce va participa la crearea doar a unei coaliții pro-europene.
Mai aproape de Rusia
O eventuală declanșare a alegerilor anticipate ar aduce la putere partidele proruse.
Conform rezultatelor unui sondaj realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS Axa la finalul lunii septembrie, Partidul Nostru (prorus, de stânga), al controversatului primar al orașului Bălți, Renato Usatîi, este creditat cu cele mai multe opțiuni de vot — 22,8% — el fiind urmat de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care militează la fel ca Usatîi pentru strângerea relațiilor cu Rusia, cu 20,8 % din opțiuni.
Urmează la o distanță apreciabilă Partidul Popular European al fostului premier proeuropean Iurie Leancă și Partidul Comuniștilor, cu câte 9,9% din opțiunile de vot; Partidul Liberal, cu 9,3%, Partidul Liberal Democrat — 7,3%; Platforma civică 'Demnitate și Adevăr' — 7% și Partidul Democrat—6,9%.
Usatîi este de altfel principalul agitator al manifestațiilor antiguvernamentale de la Chișinău - tabăra prorusă - manifestații care au urmat celor organizate de Platforma Demnitate și Adevăr.
Iohannis: Parcursul european trebuie să continue
Președintele României, Klaus Iohannis, a reacționat la scurt timp după votul de la Chișinău.
"Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue. La fel, trebuie continuate eforturile de reformă, de consolidare a instituțiilor statului de drept, de soluționare a problemelor socio-economice ale actualității.
Din această perspectivă, este necesară formarea grabnică a unui guvern stabil și deplin angajat să acționeze cu energie în toate aceste direcții.
România își reafirmă determinarea de a acorda Republicii Moldova întregul său sprijin în acest sens.”, a spus Klaus Iohannis.
