Solicitarea privind ieșirea Germaniei din UE, așa-numitul Dexit, a fost formulată cu susținerea extremștilor din interiorul AfD, la convenția care a avut loc duminică în Saxonia. Aceștia ar vrea un Dexit până în 2024, dacă UE nu va promova mai multe reforme pe care ei le consideră necesare.
Alături de Dexit, o altă solicitare ar fi aceea a dizolvării Parlamentului European, adică chiar instituția în care AfD dorește să își trimită oamenii în urma alegerilor din luna mai.
Delegații partidului, inclusiv liderii Alexander Gauland și Jörg Meuthen au diluat totuși limbajul agresiv eurosceptic în formularea finală din manifestul partidului.
Versiunea finală a manifestului menține amenințarea cu o ieșire a Germaniei din UE, dar elimină orice calendar concret.
În vreme ce a admis că UE este ”bolnavă”, Alexander Gauland a subliniat că partidul ar trebui să ia în calcul consecințele unui Dexit.
AfD a fost fondat în 2013 ca un partid eurosceptic, cu scopul de a face campanie pentru ieșirea Germaniei din zona euro. Gruparea a adoptat ulterior un discurs violent islamofob și anti-migrație în general, devenind cel mai important partid de opoziție din Budestag.
Vehicularea unui posibil Dexit a fost criticată de politicienii din celelalte partide, care au subliniat că apartenența la UE și la zona euro a adus beneficii importante Germaniei.
Alexander Lambsdorff, vicepreședinte al Budestagului și deputat liberal (FDP), a observat și paradoxul comportamentului AfD.
”AfD dorește dizolvarea Parlamentului European. Dar tot vrea să candideze. Pentru un parlament pe care îlș vrea dispărut?”, a observat politicianul.