Decizia în acest sens este de așteptat să fie anunțată în mod oficial la reuniunea de joi a liderilor Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, prima la care participă președintele american Donald Trump, care a ajuns miercuri după-amiaza în capitala belgiană.
Acest gest, menit să-i facă pe plac președintelui Trump, care a cerut în mod repetat sporirea angajamentului NATO în lupta împotriva terorismului, reprezintă totodată o decizie politică, întrucât toate cele 28 de state membre ale Alianței fac deja parte în mod individual din coaliția împotriva SI, iar NATO contribuie deja la lupta antiteroristă prin schimbul de informații și instruirea forțelor locale din Irak și Afganistan.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat anterior că "nu au existat deloc discuții privind angajarea Alianței într-un rol combatant", în cazul în care se va alătura oficial coaliției.
În cadrul unei conferințe de presă miercuri la Bruxelles, el a afirmat că NATO trebuie să facă mai mult în lupta împotriva terorismului după atacul de la Manchester, dar a recunoscut că nu este sigur dacă Alianța Nord-Atlantică se va alătura coaliției internaționale care luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, așa cum dorește Washingtonul. Atentatul comis luni seara la ieșirea de la un concert de muzică pop din Manchester, în care au fost ucise 22 de persoane și rănite alte 59, între care numeroși copii, 'va fi un subiect abordat de către toți liderii într-un fel sau altul' în cadrul reuniunii de joi de la noul sediu al NATO de la Bruxelles, a mai spus Stoltenberg.
Reamintim că în 2014, Statele Unite au anunţat că peste 40 de ţări vor participa, într-un fel sau altul, la coaliţia împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).
Dintre aceste aproximativ 40 de ţări, 25 sunt numite într-o declaraţie a Departamentului de Stat. Altele ar putea să colaboreze în mod discret, în anumite domenii, şi anume diplomaţie, informaţii secrete, asistenţă militară, lupta împotriva recrutării şi reţelelor financiare ale SI.
IRANUL, care nu a fost invitat la Conferinţa internaţională de la Paris, la care este organizată lupta împotriva SI, a anunţat că nu dorea, oricum, să facă parte din această coaliţie. Regimul iranian îi ajută şi consiliază pe kurzii irakieni împotriva jihadiştilor, dar a subliniat că nu-şi va coordona acţiunile cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul a respins de la început orice cooperare cu Teheranul, scrie Mediafax.
SIRIA lui Bashar al-Assad are, de asemenea, statutul de "persona non grata" în această coaliţie.
- Susţinere militară
STATELE UNITE: preşedintele Barack Obama a anunţat că este pregătit să lanseze atacuri aeriene în Siria împotriva SI şi a spus că forţele americane îşi vor extinde raidurile pe care le efectuează de o lună în Irak împotriva jihadiştilor ultraradicali. În total, 1.600 de militari americani vor fi mobilizaţi în Irak, cu scopul de a oferi o susţinere forţelor armate irakiene în domeniile echipamentului, formării şi informaţiilor secrete.
Secretarul de Stat american John Kerry a încercat săptămâna trecută să ralieze EGIPTUL - care-şi condiţionează participarea în domeniul securităţii de un mandat din partea ONU - şi TURCIA - care refuză pentru moment să participe la operaţiuni armate - la "războiul" pe care Statele Unite l-au declarat SI. În ofensiva sa diplomatică, el a obţinut joi, la Jeddah, angajamentul - eventual militar - a zece ţări arabe, inclusiv al ARABIEI SAUDITE.
CANADA: mobilizarea câtorva zeci de militari în nordul Irakului, timp de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, alături de militari americani care consiliază forţele kurde.
FRANŢA: livrarea de armament către peshmerga kurzi şi 58 de tone de furnituri umanitare în regiunea oraşului Erbil. Preşedintele François Hollande a promis vineri la Bagdad că va "ajuta şi mai mult (din punct de vedere) militar" Irakul în lupta împotriva SI. Potrivit unei surse diplomatice, ar fi "logic" ca Parisul să participe la atacuri aeriene, dar nu s-a anunţat nicio deizie în acest sens.
MAREA BRITANIE: Londra a livrat mitraliere grele şi muniţie forţelor kurde, consolidându-şi astfel livrările militare anterioare. Britanicii intenţionează să participe la atacurile aeriene, dar nu au luat încă o decizie în acest sens. Premierul David Cameron şi-a exprimat duminică hotărârea de a "adopta orice noi măsuri necesare" împotriva jihadiştilor din cadrul SI, care l-au decapitat pe lucrătorul umanitar britanic David Haines.
AUSTRALIA: a anunţat duminică mobilizarea a 600 de militari în Emiratele Arabe Unite (EAU), în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva SI.
GERMANIA: trei livrări prevăzute pentru combatanţii kurzi (30 de sisteme de rachetă antitanc, 16.000 de puşti de asalt şi 8.000 de pistoale).
ITALIA: a prevăzut livrarea unor mitraliere şi armament uşor confiscat de către autorităţile judiciare italiene în urmă cu aproximativ 20 de ani la bordul unei nave cu destinaţia fosta Iugoslavie.
ALBANIA, POLONIA, DANEMARCA, ESTONIA: livrări de echipament militar.
- Ajutor umanitar şi donaţii
ARABIA SAUDITĂ s-a angajat să verse suma de 500 de milioane de dolari la Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi (UNHCR). Marele muftiu i-a catalogat pe jihadişti drept "inamicii numărul unu ai islamului".
KUWAIT: echivalentul a 10 milioane de dolari ca ajutor umanitar.
AUSTRALIA: găzduirea a 4.400 de refugiaţi irakieni şi sirieni, numeroase largaje de ajutor umanitar.
MAREA BRITANIE, CANADA, NORVEGIA şi POLONIA au trimis şi ele ajutor umanitar. ITALIA a promis un milion de dolari, SPANIA 500.000 de euro, IRLANDA 250.000 de dolari către Unicef şi 250.000 de dolari către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR), LUXEMBURGUL 300.000 de euro către UNHCR şi Programul Alimentar Mondial (PAM).
TURCIA: peste 100 de camioane cu ajutor umanitar şi o tabără de refugiaţi în apropiere de Dahuk, în nordul Irakului.
Donaţii specifice către Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA): Elveţia (10 milioane de dolari), Japonia (7,8 milioane de dolari, inclusiv pentru alte organizaţii), Norvegia (6 milioane de dolari), Australia (4,6 milioane de dolari), Danemarca (3,8 milioane de dolari), Noua Zeelandă (800.000 de dolari), Finlanda (680.000 de dolari), Ungaria (150.000 de dolari), Coreea de Sud (200.000 de dolari).
FILIPINE sunt pregătite să se alăture unei alianţe, a declarat pentru AFP secretarul filipinez pentru Afaceri Externe, fără să facă alte precizări.
- Zona Golfului şi ţări arabe
EMIRATELE ARABE UNITE (EAU) şi ARABIA SAUDITĂ, dintre monarhiile de la Golf, se află în prima linie a frontului anti-SI.
Washingtonul ar putea să obţină ajutor de la BAHREIN, care găzduieşte Flota a V-a americană, KUWAIT, care acordă facilităţi militare Statelor Unite, şi QATAR, care pune la dispoziţia americanilor baza aeriană de la Udeid şi găzduieşte CENTCOM, Comandamentul militar american însărcinat cu Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Însă atitudinea Qatarului nu este sigură, Doha fiind suspectată de Occident că finanţează grupări islamiste radicale.
Ţările care fac parte din LIGA ARABĂ s-au angajat, de asemenea, să lupte împotriva terorismului şi SI, la nivel "politic, securitar şi ideologic", însă în mod individual, puţine ţări arabe prezentând detaliat amploarea implicării lor.
