Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit majoritar de armeni, s-a separat de Azerbaidjan, de unde a rezultat la începutul anilor '90 un război soldat cu circa 30.000 de morţi. Ostilităţile aflate acum în desfăşurare sunt cele mai grave după anul 1994. După aproape 30 de ani de impas diplomatic, preşedintele azer Ilham Aliev a promis că va prelua controlul asupra regiunii.
Beligeranţii se mai acuză reciproc că atacă deliberat zone civile populate, de crime de război şi de folosirea de bombe cu fragmentaţie, muniţie interzisă.
Pe lângă o potenţială criză umanitară, există şi teama unei posibile internaţionalizări a conflictului, întrucât Turcia încurajează ofensiva azeră, în timp ce Rusia are un tratat militar cu Armenia.
Azerbaidjanul afirmă că a lovit două obiective de lansare de rachete în Armenia
Ministerul Apărării azer a anunţat miercuri că a lovit două situri de lansare de rachete în Armenia, folosite, potrivit lui, pentru a viza zone civile în conflictul din Nagorno-Karabah, informează AFP. Conform Agerpres, ministerul Apărării armean a confirmat că zone de pe teritoriul său au fost lovite, dar a negat că a întreprins lovituri asupra Azerbaidjanului şi a afirmat că "îşi rezervă de acum dreptul de a viza orice infrastructură sau echipament militar de pe teritoriul Azerbaidjanului".