Ziua de 2 martie va începe la Londra cu o reuniune a premierului britanic cu țările baltice (Lituania, Letonia, Estonia), prin videoconferință, după care Starmer îl va primi la Downing Street pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Înaintea summitului, premierul britanic va avea o întrevedere tete-a-tete și cu șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, care se opune unei eventuale trimiteri de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina.
Premierul britanic a invitat la summitul din 2 martie, din rândul statelor UE, șefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania și Suedia, invitații din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia și Turcia. Vor participa, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Premierul britanic dorește 'să facă să avanseze acțiunea europeană asupra Ucrainei, arătând sprijinul nostru colectiv de neclintit față de obținerea unei păci durabile și a unui acord durabil, care să garanteze suveranitatea și securitatea viitoare a Ucrainei', a indicat biroul său. Potrivit Downing Street, summitul din 2 martie se va axa pe 'consolidarea poziției Ucrainei, inclusiv sprijinul militar continuu și presiunea economică sporită asupra Rusiei'. Participanții vor aborda și 'pașii următori în stabilirea unor garanții solide de securitate' pentru Ucraina.
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, aduc insistent în discuție tema trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, ca o garanție de securitate pentru această țară, deși Rusia a transmis că se opune prezenței trupelor străine pe teritoriul ucrainean, a mai relatat AFP.
Summitul de la Londra din 2 martie 2025 are loc pe fondul unor alte reuniuni și întâlniri în diverse formate, pe aceeași temă, ce au avut loc în ultima perioadă, în contextul în care președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe 'negocierile imediat', cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administrația Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, scrie Reuters, citat de Agerpres.
La 17 februarie 2025, președintele francez, Emmanuel Macron, a găzduit o reuniune informală de urgență, la care au participat lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Scopul întâlnirii a fost dezbaterea ultimelor evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate în ultima perioadă de noua administrație americană condusă de președintele Donald Trump. Semn al unui sentiment de urgență real, ''a existat o convergență foarte puternică pentru a spune că Rusia constituie o amenințare existențială pentru europeni'', a spus șeful statului francez într-un interviu pentru presa regională, la 17 februarie.
Delegațiile americană și rusă conduse de șefii diplomațiilor, Marco Rubio și Serghei Lavrov, au avut, la 18 februarie, la Riad, o discuție care a durat mai mult de patru ore, prima întâlnire la care SUA și Rusia au abordat încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Kievul și aliații europeni au privit preocupați, de pe margine, această întrevedere la care Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum și nici în viitor. Statele Unite și Rusia au convenit, în context, stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele ''iritante în relațiile bilaterale'', cu scopul normalizării acestor relații, și să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică din urmă cu o săptămână să inițieze negocieri de pace. Cât despre participarea Uniunii Europene la negocierile de pace, secretarul de stat american, Marco Rubio, a estimat că aceasta ''va trebui să fie la masă la un moment dat, întrucât și ei au sancțiuni'' împotriva Rusiei, au relatat agențiile Reuters, AFP și EFE.
Cum a căzut Zelenski „în capcana întinsă de Trump” - analiza unui politolog german
O nouă reuniune informală la inițiativa președintelui francez, Emmanuel Macron, a avut loc la 19 februarie, prin videoconferință, pentru a găsi o poziție comună cu privire la Ucraina și la apărarea colectivă. Au participat prin videoconferință șefi de stat sau de guvern din Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Croația, Grecia, Irlanda, Islanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia, Republica Cehă și Canada. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat la reuniune, fizic, în contextul în care a avut și convorbiri bilaterale cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
La 24 februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o întâlnire cu omologul american, Donald Trump, în Biroul Oval al Casei Albe, în timpul unei videoconferințe G7, la care restul liderilor din Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Italia au participat virtual. Macron a apreciat întâlnirea drept una 'foarte bună' și 'foarte prietenoasă', într-un moment de tensiune în legătură cu decizia Washingtonului de a negocia direct cu Moscova, 'peste capul europenilor și al Kievului', pentru a pune capăt războiului din Ucraina, conform EFE și AFP. Președintele francez a pledat cauza Uniunii Europene în fața anunțului de impunere a unor noi taxe vamale de către omologul său, Donald Trump, și la final și-a exprimat speranța că a reușit să-l convingă, a relatat AFP.
La rândul său, premierul britanic, Keir Starmer, s-a întâlnit, la 27 februarie, cu președintele american, Donald Trump, la Casa Albă, pentru primele discuții în persoană de când liderul republican a anunțat intențiile de schimbare a politicii SUA cu privire la Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global, a relatat Reuters. Starmer a cerut Statelor Unite, să ofere o 'plasă de protecție' de securitate pentru orice forță europeană care ia parte într-un potențial rol de menținere a păcii în Ucraina, spunând că aceasta ar oferi Kievului o pace durabilă, mai degrabă decât o pauză temporară a violenței. El a semnalat că Marea Britanie va crește cheltuielile pentru apărare și este de așteptat să încerce să-l asigure pe președintele SUA că Europa va oferi Kievului sprijin și garanții de securitate dacă discuțiile de pace cu Rusia vor avea succes. Un înalt oficial al administrației Trump a declarat reporterilor că administrația americană este mulțumită de angajamentele lui Starmer de a crește cheltuielile pentru apărare. Starmer a mai spus, în context, că este deschis ca trupele britanice să ofere garanții de securitate Ucrainei, dar numai alături de alte națiuni europene și în 'condițiile potrivite'.
Pași către NATO 2.0. Franța cere 'o autonomie totală' europeană în domeniul apărării
