„Trebuie să înfruntăm că este nerealist să revendicăm totul în numele celor 1000 de ani, să te aştepţi la o soluţie din partea Uniunii Europene este naivitate, iar făcând referire la procentele etnice modificate, acceptând Trianonul, este trădare”, a declarat viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjén, potrivit MTI.
„Dorim să rămânem maghiari pentru că suntem moştenitori ai miracolului pe care îl numim maghiaritate, ai acestei limbi ingenioase, ai acestei istorii eroice, ai acestei unice culturi, ai acelor valori pe care numai noi le putem păstra pentru noi înşine şi le putem oferi umanităţii”, a mai afirmat politicianul.
În acelaşi timp, acesta a atras atenţia asupra faptului că a rămâne maghiar este posibil doar dacă va dăinui întreaga maghiarime.
„Dacă ar dispărea maghiarii din Transilvania sau din Slovacia, ar fi mutilată maghiarimea din întreaga lume”, a declarat vicepremierul Ungariei.
Politicianul a mai spus că, în 1990, Ungaria era cel mai slab stat din Bazinul Carpatic, iar acum, „în faţa ochilor noştri”, se schimbă raportul puterilor.
Zsolt Semjén mai amintește, în declarația sa, că Legea fundamentală a Ungariei a fost elaborată în baza acestor principii şi ea prevede că Ungaria poartă responsabilitatea faţă de maghiarii de peste hotare, iar în baza acesteia, are loc în Bazinul Carpatic dezvoltarea economică şi întărirea identităţii de o amploare inimaginabilă până nu demult. Iar prin faptul că toţi maghiarii pot fi cetăţeni deplini, s-a realizat unificarea naţiunii în sensul dreptului comun.
Vorbind despre centenar, acesta a subliniat: „Să ne aducem aminte de Trianon este o datorie şi un ordin moral, să ne amintim de Trianon înseamnă doliu, crezul solidarităţii noastre, să ne amintim de Trianon semnifică mândria de a dăinui, să ne amintim de Trianon înseamnă şi misiunea noastră de a depăşi momentul Trianon”, citat de MTI.
Politicianul a amintit că, în urmă cu 100 de ani, fiecare clopot maghiar a bătut ca să aducă la cunoştinţă întregii lumi durerea naţiunii, faptul că s-a întâmplat, şi şocul că s-a putut întâmpla.
Viceprim-ministrul s-a referit și la faptul că decizia privind Ungaria „ar fi fost luată fără Ungaria şi i s-au luat: două treimi din teritoriile sale, jumătate din populaţia sa, iar fiecare al treilea maghiar a ajuns sub autoritatea unui stat ostil şi străin”.
94% dintre cetăţenii maghiari din Ungaria consideră că Tratatul de pace de la Trianon a fost nedrept şi exagerat – rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat recent de Academia de Ştiintă Ungară şi citat de cotidianul budapestan Népszava, potrivit RADOR.
Declarațiile au fost făcute cu ocazia comemorării Zilei solidarităţii naţionale, care coincide cu centenarul semnării Tratatului de pace de la Trianon.
Joi, 4 iunie 2020, s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România. Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie.
Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921. La 11-13 noiembrie 1920, Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.
