Un sondaj realizat pe un grup reprezentativ de pacienți care au trecut sau încă trec printr-un tratament împotriva cancerului arată că 30% dintre ei amână informarea angajatorului, temându-se de lipsa de înțelegere. De altfel, aproape 17% dintre cei chestionați spun că au decis, de comun acord cu angajatorul, să încheie colaborarea. În același timp însă, 6 din 100 de astfel de angajați se simt obligați să demisioneze, chiar dacă nu li se cere explicit acest lucru.
”Intenționată sau nu, discriminarea la locul de muncă în cazul pacienților cu afecțiuni oncologice există. Pacientul care primește un astfel de diagnostic are nevoie de sprijin, nu doar de la personalul medical care îl tratează și de la familie, ci și de la colegi și angajatori. Într-o perioadă atât de grea pentru el, când riscul de depresie este extrem de mare, acest pacient/angajat are nevoie să știe că este în continuare valoros pentru companie și că nu este definit de boala de care suferă. Cred că încă mai este mult de lucrat în ceea ce privește acceptarea la locul de muncă. De altfel, studiile arată că în aceste cazuri, colegii de la locul de muncă pot forma o rețea vitală de sprijin. Conversațiile despre această afecțiune, faptul că păstrează legătura cu pacientul cât timp acesta lipsește, toate pot avea un impact pozitiv în recuperarea fizică și psihică a angajatului bolnav”, spune Alina Comănescu, președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate.
Situația nu este cu mult mai bună nici pentru pacienții care au încheiat tratamentul pentru cancer și își doresc întoarcerea în câmpul muncii. Deși 60% dintre ei își reiau activitatea la același angajator, peste 17% sunt trimiși pe un post inferior celui de pe care au plecat în momentul în care au început tratamentul pentru cancer. Sondajul mai arată și că peste jumătate dintre pacienții care au reușit să se angajeze din nou nu consideră că au primit sprijin din partea angajatorului sau a colegilor de muncă. De un astfel de sprijin s-au bucurat doar aproximativ 30% dintre cei aflați în această situație. Dintre cei care nu și-au reluat activitatea, deși se află la o vârstă activă, aproape 10% nici nu au încercat să-și găsească un loc de muncă tocmai de teama unui refuz, iar 25% încă se află în proces de căutare.
“Pacientul oncologic are nevoie de susţinere şi de înţelegere, dar în acelaşi timp nu trebuie să fie tratat diferit din cauza acestui diagnostic. Capacitatea de muncă este diminuată în anumite perioade ale tratamentului, este nevoie de concediu medical, însă etapele sunt bine determinate şi odată finalizat parcursul, cei mai mulţi dintre pacienţi îşi pot relua activitatea. De-a lungul timpului, oamenii ne-au împărtăşit experienţe variate, de la situaţii în care au primit suport necondiţionat şi pe o perioadă nedeterminată, până la nevoia de a renunţa la locul de muncă, refuz de angajare şi chiar adevărate conflicte între angajat şi angajator. Un pacient care beneficiază de sprijin şi are tot suportul familiei, al colegilor şi al prietenilor trece mai repede şi acceptă mai uşor momentul, ceea ce ne ajută şi pe noi în intenţia curativă a tratamentului“, consideră dr. Cristian Barbu, director medical al Centrului de Radioterapie MedEuropa.
Diagnosticul de cancer i-a determinat și pe aproximativ un sfert dintre cei care aveau o afacere proprie să o închidă, în condițiile în care niciunul dintre ei nu a simțit că are sprijin din partea colaboratorilor din momentul diagnosticării.
Ultimele cifre oficiale la nivel european arată că în Europa se înregistrează 23,4% din cazurile de cancer din lume, această afecțiune fiind a doua cauză importantă de morbiditate și deces în această zonă. În România, numărul estimat de cazuri noi în anul 2018 a fost de puţin peste 83.000, numărul estimat de decese pentru aceeași perioadă fiind de aproape 60.000.
Studiul a fost realizat pe aproape o sută de persoane, cu vârste cuprinse între 21 şi 66 de ani, în perioada octombrie 2018 – iulie 2019, sub coordonarea Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate, care a lansat un Ghid al Supravieţuitorului de Cancer localizat în zona capului şi gâtului, cu scopul de a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor, inclusiv pentru reinserţie profesională, ca parte a campaniei Make Sense.
