Uniunea Europeană încurajează statele comunitare să renunțe la încălzirea locuințelor cu ajutorul centralelor pe gaze naturale. Momentan acestă intenție se află în stadiul de recomandare, însă nu se știe cât timp va mai dura până când renunțarea la combustibilii fosili să devină cerință obligatorie.
Consultat de Ziare.com, expertul în energie Dumitru Chisăliță a precizat că această tendință de limitare a folosirii centralelor care folosesc combustibili fosili este mai veche, fiind lansată în urmă cu 10 ani .
Specialistul a venit însă cu o analiză mai puțin încurajatoare în ceea ce privește situația din România: „Crezul meu este că nu o să poți să renunți nici măcar până în 2050, probabil, la toate centralele pe gaze naturale,” a spus Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie a spus că extinderea rețelelor de gaze nu este o soluție optimă, dat fiind faptul că gazul va fi mai scump și tot mai puțin folosit.
„Trebuie să fim raționali și să înțelegem că gazele vor fi tot mai puține și tot mai scumpe și că tendințele vor fi restricții de genul acesta, limitări ale centralelor în noile locuințe. Iar atunci am fi de-a dreptul nebuni să facem 50.000 de kilometri de conducte ca apoi să rămână degeaba. Pe de altă parte trebuie să înțelegem că vor fi și în România niște taxări intermediare. Mai mult ca sigur că la un moment dat, în următorii ani, se vor introduce certificatele de CO2 și în România,” a mai spus președintele Asociației Energia Inteligentă.
Ce variante de încălzire ne rămân
Dumitru Chisăliță este de părere că o eficientizare și un management inteligent al sistemului centralizat este, de fapt, o soluție la schimbările din cadrul energiei care se anunță în spațiul comunitar.
Există însă diverse zone din țară unde sunt resurse care pot fi valorificate astfel încât costurile să fie cât mai mici și care să permită încadrarea României în tendințele stabilite în diversele proiecte europene și care duc la această trecere treptată. Folosirea apelor geotermale se prefigurează ca o soluție eficientă.
„Deci pentru această aglomerație a Bucureștiului o parte din soluție poate să fie bazată pe geotermal la fel cum putem avea o parte care să se bazeze pe soluții regenerabile, în special cele solare, adică producerea apei calde cu panouri termosolare, la fel cum probabil se poate baza pe hidrogen, poate chiar hidrogen cu gaze naturale,” a mai spus expertul în energie.
