Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013, anunţă un comunicat al DNA.
"Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ", a precizat DNA.
Potrivit DNA, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu.
Cercetările sunt efectuate sub aspectul: închirierii unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 - 2008 prin programele SEI 1 - SEI 5 şi rural; determinării încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009); determinării dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli; achiziţiei de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe; identificării persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 - 2008, prin programele SEI I - SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziţiei din 2009.
Şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, a venit joi la DNA, el declarând că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor într-un dosar.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Ion Moraru ar fi fost chemat într-un caz de corupţie legat de achiziţii de echipamente IT de către Ministerul Educaţiei.
Ion Moraru a ocupat funcţii în SGG şi în timpul mandatelor lui Adrian Năstase şi Emil Boc.
Potrivit surselor citate, dosarul ar fi fost deschis în urma unui raport al Corpului de control al Guvernului, în cazul căruia anchetatorii DNA au extins cercetările.
Contractul EADS
DNA a deschis o anchetă şi în legătură cu mari sume de bani primite ca mită de oficiali români, în schimbul acordării companiei EADS Deutschland GmbH Germania, în anul 2004, a contractului privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF), în valoare de 534 milioane euro, extins în anul 2009 cu 200 milioane euro.
Ancheta se desfășoară în dosarul în care joi a fost audiat la DNA secretarul general al Guvernului, Ion Moraru.
Potrivit documentelor de la dosar, în data de 15 iulie 2004, MAI a încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar, în termen de două zile, studiul respectiv de fezabilitate a fost predat părții române care a efectuat o plată de 430.000 euro către Bearing Point.
Procurorii susțin că exista indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica firma EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajații Midocar Consulting și reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu același obiect, realizate de alte firme în folosul poliției de frontieră.
În baza studiului pus la dispoziție de Bearing Point, comisia de negociere a MAI, de la acea dată, a decis achiziția SISF prin negociere cu sursă unică și anume cu firma EADS Germania.
În perioada 2003 — 2004, pe parcursul negocierilor oficiale dintre MAI și EADS, s-a stabilit ca această companie să fie unicul producător oficial, permițându-i acestuia să fie la curent cu absolut toate informațiile și discuțiile din cadrul întâlnirilor și permițându-i un control asupra oficialilor EADS care să nu pericliteze înțelegerile ascunse privind subcontractanții ce urmau să fie folosiți în proiect (FSC, UTI, Felix Telecom), subcontractanți care "aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului".
"Ca urmare, pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru statul român a unui contract-cadru cu o sumă fixă de 650 milioane euro, dar fără să fie precizat în detaliu soluțiile tehnice, echipamentele și serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS împreună cu UIP din IPF. În felul acesta, EADS putea controla permanent prin soluțiile tehnice oferite profitul care urma să-l realizeze în acest contract, profit din care urmau să fie plătite mitele necesare aprobării contractului", apreciază anchetatorii.
Contractul de achiziție a SISF, în valoare de 650 milioane euro, a fost semnat în 12 august 2004.
Pentru ca EADS sa obțină acest contract, managementul firmei a fost condiționat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro.
Procurorii mai susțin că managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiționat de către C.F. să semneze în același timp contracte de comision pentru reușită cu firma Gessa, comision 10% , și cu firma Profinet, comision 5%, "bani care reprezentau mită pentru persoanele din conducerea MAI și cabinetul primului-ministru".
Din cercetări rezultă că în februarie 2005 s-a solicitat managementului FSC schimbarea procentelor de comision către Gessa și Profinet, noile procente fiind 7% pentru Gessa și 8% pentru Profnet, totalul lor rămânând 15% din valoarea comenzilor pe care FSC urmă să le primească de la EADS.
"EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane euro ce urmau să fie folosiți pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit la rândul său un avans de 2.000.000 euro către Profinet și un avans de 280.000 euro către Gessa", se mai arată în documentele din ancheta DNA.
