ANRM a stabilit prețul gazelor naturale la valoarea minimă de 495 lei/1000 de metri cubi, în condițiile în care prețul gazelor naturale din producția internă fusese majorat succesiv de către Guvern, începând cu iulie 2013.
Curtea de Conturi a cerut conducerii ANRM să analizeze ordinele emise și a solicitat Ministerului de Finanțe și ANAF-ului să facă verificări de specialitate în ceea ce privește modul de calcul și de plată a redevenței petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere. Dar ANRM a continuat să mențină prețul de referință al gazelor naturale la valoarea minimă de 495 lei/1000 de metri cubi.
Totodată, între 2013 și 2015, Romgaz a vândut gaze pe piața reglementată în cantități mai mari față de cât era obligat, la prețuri mai mici decât pe piața liberă, fapt care a dus la reducerea cu 177 milioane de lei a veniturilor companiei. În schimb, OMV Petrom a vândut sub cat era obligat pe piața reglementată, iar cantitățile livrate pe piața libera s-au dus către o societate chiar din grupul OMV. Ulterior, aceasta entitate a revândut aceste cantități de gaze către clienți finali la preturi mai mari cu până la 7,2%.
Curtea de Conturi a mai constatat că ANRM nu monitoriza cantitățile de gaze naturale din producția internă, folosite de titularii de acorduri petroliere în propriile centrale electrice pe baza de gaze naturale. Conform ANRE, cantitățile de gaze folosite în perioada 2013-2015 de OMV Petrom si Romgaz au reprezentat în medie intre 6 și 9,6% din cantitatea anuală extrasă.
Tot pentru perioada 2013-2015, Romgaz, deși a avut obligația de a livra o cantitate totala de 50 de milioane MWh gaze naturale, a livrat peste 58 de milioane MWh. Adică cu 8 milioane mai mult decât era obligat sa o facă.
