Acest regim excepţional, care extinde considerabil competenţele preşedintelui şi ale forţelor de securitate, a fost instituit la 20 iulie 2016, la doar câteva zile după o tentativă de lovitură de stat sângeroasă ce a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a aceleiaşi luni, aminteşte France Presse.
Sub starea de urgenţă, autorităţile turce au condus timp de doi ani o vânătoare neîncetată împotriva puciştilor şi presupuşilor lor susţinători, dar de asemenea au vizat opozanţi prokurzi acuzaţi de "terorism", media critice şi ONG-uri.
Activată pentru o perioadă iniţială de trei luni, starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, iar ultima extindere expiră miercuri la ora 22:00 GMT (joi 01:00 ora Turciei). Guvernul a indicat că nu va mai exista o nouă prelungire.
Ridicarea programată a stării de urgenţă are loc la mai puţin de o lună de la alegerile câştigate de Erdogan, care i-au conferit omului forte al Turciei puteri sporite, ca urmare a unei revizuiri constituţionale controversate adoptate în ultimul an.
Starea de urgenţă i-a permis lui Erdogan să emită timp de doi ani decrete cu valoare de lege care au modificat profund legislaţia turcă. În termenii reformei constituţionale, preşedintele turc îşi va păstra această prerogativă după starea de urgenţă.
În ultimii doi ani, în Turcia au avut loc epurări în masă în timpul cărora au fost încarcerate aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu "terorismul". Peste 150.000 de funcţionari publici au fost concediaţi sau suspendaţi.
Printre cele 34 de legi emise în timpul stării de urgenţă se află introducerea unei ţinute unice pentru persoanele închise în legătură cu puciul - o măsură niciodată aplicată până acum - sau imunitatea judiciară pentru civilii care s-au confruntat cu puciştii.
"Sfârşitul stării de urgenţă ar putea deschide o nouă pagină în Turcia", a salutat Murat Yetkin, editorialist la ziarul Hurriyet, evocând o mai mare independenţă a justiţiei şi mass-media.
Dar entuziasmul ar putea fi de scurtă durată, odată cu introducerea în Parlament în această săptămână a unui proiect de lege susţinut de partidul lui Erdogan ce conţine mai multe măsuri inspirate din prevederile stării de urgenţă.
Astfel, potrivit agenţiei de presă Anadolu, textul permite autorităţilor să continue, în următorii trei ani, să demită orice funcţionar bănuit că are legătură cu o "organizaţie teroristă".
În plus, administratorii publici numiţi în timpul stării de urgenţă în fruntea companiilor suspectate de legături cu o "organizaţie teroristă" pot rămâne în funcţie în continuare pentru încă trei ani.
Alte măsuri: manifestaţiile şi adunările vor fi, cu excepţia unei autorizaţii speciale, interzise după apusul soarelui. Autorităţile locale vor putea restricţiona accesul în anumite zone, iar arestul preventiv ar putea dura până la 12 zile, în funcţie de natura infracţiunii.
După anunţul ridicării în curând a stării de urgenţă, liderii turci au insistat asupra necesităţii, consideră ei, de a institui un cadru legislativ care să permită continuarea unei "lupte eficiente" împotriva "grupurilor teroriste".
Ankara dă vina pentru încercarea de lovitură de stat pe predicatorul Fethullah Gulen, care locuieşte de 20 de ani în Statele Unite şi neagă orice implicare.
Proiectul de lege urmează să fie studiat de o comisie parlamentară începând de joi şi dezbătut în plen de luni. Dar opoziţia deja critică textul.
Principala formaţiune anti-Erdogan, Partidul Republican al poporului (CHP social-democrat), acuză guvernul că doreşte "permanentizarea stării de urgenţă" cu măsuri considerate "contrare Constituţiei".
"Odată cu acest text, cu măsurile pe care le include, starea de urgenţă nu va fi prelungită timp de trei luni, ci cu trei ani", a acuzat luni Ozgur Ozel, vicepreşedinte al Grupului parlamentar CHP.
