Reuniunea Executivului a început la ora 10.30, înainte de şedinţa comună a Parlamentului.
Premierul României, Ludovic Orban, le-a solicitat reprezentanților Guvernului să organizeze întâlniri cu reprezentanții din domeniul cultural și din industria ospitalieră pentru a fi informați cu privire la normele pe care autoritățile le solicită.
„Noi astăzi trebuie să adoptăm Hotărârea de Guvern prin care se modifică HG prin care se schimbă starea de alertă pentru a include toate prevederile necesare pentru reluarea acestor activități în bune condiții. Imediat după adoptarea HG și publicarea în Monitorul Oficial pentru fiecare domeniu Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii vor trebui să emită ordinul comun privind regulile de protecție sanitară care trebuie respectate odată cu reluarea activității în domeniul culturii, iar Ministerul Sănătății și cu Ministerul Economiei vor trebui să emită ordinul privind măsurile de protecție sanitară care trebuie respectate în cadrul restaurantelor, cafenelelor. Aici am inclus un prag privitor la răspândirea virusului la nivel județean. Este vorba de 1,5 la mie cazuri cumulate în ultimele 14 zile”, a spus Ludovic Orban, în debutul ședinței de Guvern.
Premierul Ludovic Orban le-a cerut ministrului Educației, Monica Anisie și ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, să finalizeze ordinul comun pentru a stabili regulile după care vor începe școlile.
”Domnule Tătaru, doamna ministru Anisie rugămintea mea ar fi ca astăzi să fie finalizat ordinul comun pentru deschiderea școlilor. Dacă aveți puncte de vedere diferite, vă rog să discutați cu doamna vicepremier Turcan și să armonizăm, în așa fel încât mâine să publicăm ordinul.”, a spus Ludovic Orban.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat luni, în debutul ședinței de Guvern, că în total vor fi deschise 12 puncte de trecere a frontierei către Ungaria, autoritățile din țara vecină acceptând deschiderea a patru alte puncte față de cele anunțate inițial. Totul, în contextul în care Ungaria a anunțat că îşi va închide frontierele pentru străini de la 1 septembrie pentru a limita creşterea numărului infectărilor cu noul coronavirus. Ulterior, ministrul ungar de Externe, ministrul Péter Szijjártó a confirmat, în cadrul unei discuții cu șeful MAE român, Bogdan Aurescu, că tranzitul cetățenilor români prin Ungaria, respectiv accesul cetățenilor români, lucrători transfrontalieri nu vor fi afectate.
”Am avut discuția după anunțul Guvernului maghiar privitor la interdicțiile introduse privind circulația cetățenilor străini. V-am solicitat să luați legătura cu reprezentanții Guvernului pentru a garanta neafectarea tranzitului și pentru mărfuri, și pentru cetățenii români”, i-a spus premierul Ludovic Orban ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela.
„Azi ne prezentăm la moțiunea de cenzură. Chiar dacă este o procedură neconstituțională, ea se derulează. Ca guvern va trebui să fim prezenți, dar ca poziție politică noi nu participăm la această poțiune de cianură. Dar ca guvern va trebui să fim prezenți”, a declarat Ludovic Orban în ședința de Guvern.
Conform unui comunicat al Guvernului, în şedinţa de astăzi, ar putea fi analizat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
PNRR este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul MRR şi în completare din surse alocate de la bugetul de stat.
PNRR are structura, domeniile de investiţii, domeniile de reformă şi alte componente stabilite conform MRR şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene pentru a desfăşura procedurile de negociere.
Proiectele de investiţii publice aferente domeniilor care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ o serie de condiţii, inclusiv să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României. Totodată, trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022 pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant şi, respectiv, la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant. De asemenea, trebuie să obţină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de ţară şi tranziţia verde şi digitală.
Un al proiect de ordonanţă de urgenţă vizează finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HoReCa pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice de producere a energiei electrice şi a staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "Electric Up".
Guvernul va decide şi în ceea ce priveşte proiectul de OUG privind măsuri referitoare la susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Astfel, începând cu perioada de programare 2021-2027, municipiile reşedinţe de judeţ, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşele care au în structura administrativ-teritorială sate aparţinătoare pot include aria teritorială a acestora pentru finanţarea din fonduri externe nerambursabile a următoarelor categorii de intervenţii: mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor, infrastructură de drumuri de interes local şi conectivitatea acestora la reţeaua rutieră judeţeană.
Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă vizează extinderea categoriilor de plăţi care pot fi efectuate prin intermediul Sistemului naţional electronic de plată online. Astfel, pentru cererile de eliberare a paşapoartelor depuse în ţară, contravaloarea paşapoartelor se achită în contul Companiei Naţionale Imprimeria Naţională - S.A. prin mijloace de plată online, inclusiv prin intermediul Sistemului naţional electronic de plată online - SNEP sau prin unităţile bancare cu care Compania Naţională Imprimeria Naţională - S.A. încheie convenţii în acest scop.
De asemenea, tarifele aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de înmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de înmatriculare preferenţial sau păstrării combinaţiei numărului de înmatriculare vor putea fi achitate prin virament, prin mijloace de plată online, prin intermediul POS-urilor instalate la unităţile Trezoreriei Statului sau la sediile instituţiilor publice beneficiare ale sumelor, mai arată sursa citată.
PNRR este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul MRR şi în completare din surse alocate de la bugetul de stat.
PNRR are structura, domeniile de investiţii, domeniile de reformă şi alte componente stabilite conform MRR şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene pentru a desfăşura procedurile de negociere.
Proiectele de investiţii publice aferente domeniilor care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ o serie de condiţii, inclusiv să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României. Totodată, trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022 pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant şi, respectiv, la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant. De asemenea, trebuie să obţină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de ţară şi tranziţia verde şi digitală.
Un al proiect de ordonanţă de urgenţă vizează finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HoReCa pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice de producere a energiei electrice şi a staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "Electric Up".
Guvernul va decide şi în ceea ce priveşte proiectul de OUG privind măsuri referitoare la susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Astfel, începând cu perioada de programare 2021-2027, municipiile reşedinţe de judeţ, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti şi oraşele care au în structura administrativ-teritorială sate aparţinătoare pot include aria teritorială a acestora pentru finanţarea din fonduri externe nerambursabile a următoarelor categorii de intervenţii: mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor, infrastructură de drumuri de interes local şi conectivitatea acestora la reţeaua rutieră judeţeană.
Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă vizează extinderea categoriilor de plăţi care pot fi efectuate prin intermediul Sistemului naţional electronic de plată online. Astfel, pentru cererile de eliberare a paşapoartelor depuse în ţară, contravaloarea paşapoartelor se achită în contul Companiei Naţionale Imprimeria Naţională - S.A. prin mijloace de plată online, inclusiv prin intermediul Sistemului naţional electronic de plată online - SNEP sau prin unităţile bancare cu care Compania Naţională Imprimeria Naţională - S.A. încheie convenţii în acest scop.
De asemenea, tarifele aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de înmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de înmatriculare preferenţial sau păstrării combinaţiei numărului de înmatriculare vor putea fi achitate prin virament, prin mijloace de plată online, prin intermediul POS-urilor instalate la unităţile Trezoreriei Statului sau la sediile instituţiilor publice beneficiare ale sumelor, mai arată sursa citată.
