”Sprijinim în continuare industria românească, o industrie care a fost pusă într-o situaţie dificilă aşa cum a fost întreaga industrie europeană în ultimii ani. Ceea ce am susţinut şi în Consiliul de Miniştri ai Energiei, de la Bruxelles este că, având în vedere preţurile la energie electrică de pe piaţă europeană în raport cu preţurile din Statele Unite sau din China este extrem de greu să fii competitive, mai ales pentru acele industrii energo-intensive care au costuri mari cu energie electrică sau cu gazelle”, a declarat ministrul Energiei, după şedinţa de Guvern.
Sebastian Burduja a subliniat că Ministerul Energiei s-a străduit şi anul trecut pe final a obţinut o aprobare a Comisiei Europene pentru o schemă de ajutor de stat cunoscută sectorul energo-intensiv, prin care se acordă excepţii de la plata certificatelor verzi şi, practic, în funcţie de anumite coduri CAEN întreprinderi energo-intensive sunt exceptate de la plata a 75% sau 85% din costurile aferente a acestor certificate verzi.
De asemenea, oficialul a precizat că bugetul total al schemei este de 578,4 milioane euro, iar ”ajutoarele nu depăşesc 150 milioane euro pe an și numărul estimat al beneficiarilor este de 200”.
Mai mult, Burduja a mai anunţat că astăzi o altă schemă de ajutor de stat tot pentru energo-intensiv, bazată pe Ordonanţa 138/2022, are un buget tot de 150 milioane euro pe an iar modificarea solicitată de industrie este să se permită plata în două tranşe în fiecare an a acestui sprijin, în loc de o singură tranşă, anuală.
”Este, cred, o expresie clară a angajamentului Guvernului României de a sprijini industria, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se pregăteşte să devină extrem de competitivă în sector energetic atât în producţia de energie electrică unde avem în lucru investiţii de peste 17 sau 18.000 de megawati dintre care 10.000 de megawati energie verde, solar şi eolian - aviz amatorilor, acestea sunt contracte semnate sau proiecte deja în execuţie - iar în sectorul gazelor naturale bineînţeles că suntem deja numărul 1 sau numărul 2 în funcţie de trimestru, la nivelul Unii Europene, ca producţie de gaz natural. Ne luptăm cu Ţările de Jos dar, din 2027, odată cu gazul din Neptune Deep, cu siguranţă că vom fi numărul 1, pentru că ne vom dubla pur şi simplu producţia de gaz şi vom face acest proiect, indiferent ce s-ar spune indiferent câte interese vom deranja şi am constatat că deranjăm, atât 2-3 organizaţii de mediu cât şi o parte dintre reprezentanţii Opoziţiei în Parlament, probabil interese convergente”, a mai spus Sebastian Burduja.
În plus, șeful de la Energie a menționat că”independenţa energetică a României, securitatea energetică a ţării noastre nu sunt negociabile chiar dacă se inventează pretexte, chiar dacă există organizaţii de mediu care contestă avize de la Ministerul Culturii de exemplu, la Neptun Deep la 160 de km în larg, cu privire la fundul Mării Negre, şi presupusa existenţă a unor vestigii antice acolo”.
”Dincolo de aceste şicane în instanţă, statul român trebuie să meargă mai departe pentru că obiectivul zero al guvernului român este să le asigure românilor o energie ieftină şi o energie sigură. Asta înseamnă facturi mai mici şi înseamnă şansa unui mediu economic mult mai competitiv. Când ai un preţ bun la energie electrică sau la gaz, eşti o ţară mult mai atractivă pentru investiţii, ceea ce înseamnă locuri de muncă salarii mai bune şi o ţară mai dezvoltată aşa cum ne dorim cu toţii”, a conchis Burduja.
