Până nu demult, România se afla pe locul cinci în lume la resursa de aur. Acum în statistica mondială, noi nu mai apăream deloc. Resursele nu s-au terminat, însă accesul la ele a fost blocat sistematic la ordin venit din afara țarii. Imediat după căderea regimului comunist, investitorii străini și marile puteri occidentale au pus ochii pe resursele țării.
În 1997, specialiști de la Banca Mondială, Banca Europeană și reprezentanți ai Uniunii Europene au venit să facă o evaluare pentru a vedea starea economică atunci când am aplicat pentru aderare. Ni s-a propus o măsură să facem o triere a exploatărilor miniere: mine care pot deveni rentabile prin investiții și mine care nu pot deveni rentabile. Pentru cele nerentabile vă dăm bani ca să le închideți, iar pentru cele rentabile nu vă dăm niciun ban. Deschideți larg porțile și permiteți capitalului privat să vină în industria voastră.
Întotdeauna aurul și argintul, elementele astea mai strategice au fost secret de stat. În fiecare an erau indicate cu alt indicativ. Auditul îți lua fișa tehnică pe ce ai scos tu de la mina ”X” și te punea să spui indicatorii.
Blocarea exploatării aurului a fost făcută și cu ajutorul Băncii Naționale, care nu a dorit să cumpere metalele prețioase scose din munții Apuseni. Decizia a fost luată în anul 2000 de Mugur Isărescu, care a recunoscut în 2013 că în momentul în care rezerva de aur a țării depășește 100 de tone, situația României se complică. Unii specialiști spun că au fost interese ascunse la mijloc ale celor care nu au vrut ca România să fie o țară bogată și stabilă.
După 2000 de ani de exploatare mai avem, din ce se știe, încă șase mii de tone de aur, adunate în ceea ce se numește, patrulaterul aurifer al României, adică o suprafață de 800 de kilometri pătrați aflată în munții Apuseni. În acea zonă, spun specialiștii, oriunde ai fora, ai da de zăcăminte de aur pur, aur cu argint sau cupru, aur învelit în minereu, aur în toate felurile și formele.
Noi percheziții de amploare a poliției olandeze în cazul tezaurului dacic. Ce au găsit
