Cunoscută şi premiată pentru romane precum "Los soldados lloran de noche" (1963) şi "Los hijos muertos" (1958), Ana Maria Matute a fost recompensată cu premiul Cervantes pe anul 2010, cea mai înaltă distincţie literară spaniolă.
Născută pe 26 iulie 1925, la Barcelona, Ana Maria Matute aparţine unei generaţii de spanioli cărora copilăria le-a fost marcată de Războiul Civil din Spania (1936 - 1939) iar tinereţea, de sărăcie şi absenţa libertăţii, sub dictatura lui Francisco Franco (1939 - 1975).
Acele timpuri dureroase au lăsat urme adânci asupra operei sale literare, care încearcă să evadeze din realitate prin magie sau privind lumea prin ochii unui copil.
Autor precoce, Ana Maria Matute a început să scrie la vârsta de patru ani, după ce a fost pe punctul de a-şi pierde vederea din cauza unei infecţii.
De atunci, şi-a consacrat întreaga viaţă literaturii: a publicat primul ei roman, "Pequeño teatro", la vârsta de 17 ani.
Cu acea carte, a câştigat premiul Planeta în 1954, un trofeu care a fost urmat apoi de numeroase alte recompense literare, inclusiv Premiul naţional pentru Litere din Spania, în 2007, şi premiul Cervantes, în 2010.
Opera scriitoarei Ana Maria Matute, printre care se regăsesc romanele "Los soldados lloran de noche" (1963) şi "La torre vigía" (1971), a fost tradusă în 23 de limbi străine.
În 1996, Ana Maria Matute a devenit a treia femeie acceptată ca membru al Academiei regale de litere din Spania din istoria de 300 de ani a acestei instituţii, după scriitoarea Carmen Conde şi istoricul Carmen Iglesias.