Potrivit actului normativ, Cartea electronică de identitate conține în format tipărit informații înscrise cu privire la:
A. Față
- a) denumirea statului emitent;
- b) tipul documentului;
- c) numele de familie;
- d) prenumele;
- e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);
- f) cetățenia;
- g) data nașterii;
- h) codul numeric personal (C.N.P.);
- i) numărul documentului;
- j) data expirării valabilității;
- k) semnătura olografă a titularului;
- l) imaginea facială a titularului.
B. Verso
a) data emiterii și autoritatea emitentă;
c) zona Cip.
O altă hotărâre se referă la datele biometrice stocate pe cip. Această procedură va fi opțională pentru treburile interne și obligatorie pentru folosirea în afara țării.
Controversa „sex” vs „gen”
Controversa privind înscrierea termenilor „sex” sau „gen” pe cărțile de identitate din România se înscrie într-o dispută mai largă între concepțiile tradiționale despre identitate și noile abordări legislative influențate de unele standarde internaționale. Vechile cărți de identitate din România folosesc termenul „sex”, care face referire la caracteristicile biologice masculine sau feminine ale unei persoane. Totuși, unele organizații pentru drepturile omului și grupuri activiste susțin că acest termen nu reflectă în mod adecvat identitatea de gen, care este un concept distinct de sexul biologic și se referă la percepția individuală a unei persoane asupra propriei identități, independent de caracteristicile fizice.
Dezbaterea a fost amplificată de inițiativele Uniunii Europene și de recomandările unor organisme internaționale care promovează recunoașterea identității de gen ca parte a drepturilor fundamentale ale omului. În unele state membre ale UE, precum Germania sau Olanda, au fost introduse opțiuni care permit persoanelor să nu fie obligate să aleagă între „masculin” și „feminin” pe actele de identitate sau să modifice genul declarat fără intervenții medicale. Aceste schimbări au fost întâmpinate cu rezistență în România, unde o parte a opiniei publice și factori politici conservatori consideră că înlocuirea termenului „sex” cu „gen” ar echivala cu o impunere ideologică și ar submina fundamentele juridice ale statului.
Opozanții schimbării susțin că menținerea termenului „sex” este esențială pentru claritatea juridică și administrativă, argumentând că actele de identitate trebuie să reflecte date obiective, nu identități subiective. Aceștia se tem că recunoașterea oficială a genului ca element distinct ar putea avea implicații asupra unor domenii sensibile, precum dreptul familiei, legislația anti-discriminare sau accesul la anumite servicii, cum ar fi închisorile sau competițiile sportive. În plus, Biserica Ortodoxă Română și alte instituții conservatoare și-au exprimat opoziția fermă față de orice modificare care ar putea fi percepută ca o redefinire a conceptelor biologice tradiționale.
Pe de altă parte, susținătorii înlocuirii termenului „sex” cu „gen” consideră că actualizarea legislației ar reprezenta un pas necesar spre respectarea drepturilor persoanelor transgender și non-binare, pentru care utilizarea unui termen strict biologic poate fi o sursă de discriminare și excludere socială. De asemenea, aceștia argumentează că România trebuie să se alinieze la standardele europene privind identitatea de gen, pentru a evita sancțiuni sau critici internaționale.
