Sarcofagul, construit de consorţiul francez Novarka, format din grupurile Bouygues şi Vinci, are o înălţime de 108 metri şi cântăreşte 36.000 de tone. Ea a fost plasată în 2016, cu câteva luni întârziere, şi finalizată în totalitate în decembrie 2018.
Intrarea sa în funcţiune, destinată să asigure securitatea sitului în următorii 100 de ani, va permite dezmembrarea structurii precedente instalate de 'lichidatorii' sovietici.
Costul său, de peste 1,5 miliarde de euro, a fost finanţat de Banca Centrală pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi de comunitatea internaţională, informează Agerpres.
'Este vorba despre o nouă etapă în transformarea Cernobîlului într-un mediu sigur şi fără pericole', a subliniat BERD într-un comunicat.
'Astăzi, primim cheile instalaţiei, creată prin eforturile comune a zeci de ţări pentru a proteja întreaga planetă şi omenirea de contaminarea radioactivă', a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la ceremonia oficială.
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, contaminând radioactiv - potrivit experţilor - până la trei sferturi din continentul european. După catastrofă, autorităţile au evacuat sute de mii de persoane, iar un vast teritoriu, de peste 2.000 km2, a rămas abandonat.
Celelalte trei reactoare ale centrale au continuat să funcţioneze, ultimul fiind oprit în anul 2000, ceea ce a marcat sfârşitul oricărei activităţi industriale la Cernobîl.
Catastrofele de la Cernobîl şi Fukushima (Japonia, 2011) au fost clasificate la nivelul cel mai ridicat de gravitate, 7 ('efecte considerabile asupra sănătăţii şi mediului'), pe scala internaţională a accidentelor nucleare (INES).
În 2005, un raport controversat al ONU a estimat la 4.000 numărul deceselor în cele mai afectate trei ţări de catastrofa de la Cernobîl. În 2006, ONG-ul Greenpeace a evaluat la 100.000 bilanţul deceselor. La rândul lor, autorităţile ucrainene au anunţat în 1998 că 12.500 de persoane au murit dintre 'lichidatorii' de la Cernobîl.
