Cea mai scăzută pondere a copiilor supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Slovenia (12,1%), Cehia (12,9%), Danemarca (13,5%) şi Finlanda (14,5%).
Factorii care au influenţat în 2020 riscul de sărăcie şi excluziune socială în UE au inclus: intensitatea de lucru (71,9% din populaţia sub 60 de ani locuia în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută, iar copiii în întreţinere erau supuşi riscului de sărăcie), nivelul educaţiei (50,5% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel scăzut de educaţie erau supuşi riscului de sărăcie comparativ cu 7,7% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel ridicat de educaţie), tipul gospodăriei (gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere (42,1%), gospodării cu o singură persoană (33,2%) şi gospodării compuse din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere - 29,6% - erau supuşi celui mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială), migraţia (copiii cu cel puţin un părinte migrant se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie decât cei ai căror părinţi sunt nativi: 32,9% faţă de 15,3%) şi condiţiile de viaţă (14,1% din gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere sunt extrem de defavorizate din punct de vedere social şi material, faţă de 7,5% din toate gospodăriile cu copii în întreţinere).
Sărăcia și excluziunea socială. Singurele constante din viața multor copii români
Aproape un sfert (24,2%) dintre copiii (sub 18 ani) din UE erau supuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 21,7% dintre adulţi (18-64 de ani ) şi 20,4% în rândul vârstnicilor (65 de ani şi mai mult), cea mai ridicată pondere a copiilor aflaţi în această situaţie fiind în România (41,5%), Bulgaria (36,2%), Spania (31,8%) şi Grecia (31,5%), arată datele prezentate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
REALITATEASPORTIVA.NET
REALITATEASTAR.NET