Potrivit comunicatului, cazul vizează plângerile a 26 de reclamanți care acuză abuzuri în timpul unei operațiuni a poliției în cadrul căreia au fost percheziționate 16 apartamente. Operațiunea de la 18 martie 2014 a vizat persoane suspectate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București că utilizau fraudulos diverse programe de calculator pentru a produce și disemina imagini pornografice pe internet și de faptul că ar trimite membri ai asociației peste hotare pentru a se prostitua.
La operațiune au luat parte în jur de 130 de membri ai unei unități militare antitero și, potrivit reclamanților, aceasta a început în forță, prin spargerea ușilor și ferestrelor, în timp ce majoritatea dintre ei dormeau. În plus, aceștia reclamă că militari mascați și puternic înarmați au pătruns în locuințele lor și i-au obligat să stea la pământ până la venirea procurorilor, care apoi ar fi refuzat să arate un mandat de percheziție sau să-i informeze despre motivele operațiunii. În timpul operațiunii, reclamanților le-au fost confiscate telefoanele mobile și alte obiecte personale, fiind în același timp 'insultați, umiliți, lipsiți de apă și mâncare', se menționează în comunicatul de pe site-ul CEDO.
De asemenea, li s-a permis să meargă la toaletă numai însoțiți de un membru al forțelor de ordine și au fost obligați să lase ușa deschisă. Ei au acuzat și faptul că operațiunea a fost filmată, iar apoi au fost făcute publice imagini din timpul acesteia. În aceeași după-amiază, reclamanții au fost duși la parchet pentru a fi interogați, iar aici ei acuză că au fost amenințați și insultați pentru a da declarații, în parte dictate de procurori, legate de viața lor intimă și care îl implicau pe liderul MISA, Gregorian Bivolaru.
Reclamanții s-au mai plâns și de faptul că nu au fost informați asupra motivelor detenției lor și că li s-a refuzat accesul la un avocat. Aceștia au fost eliberați după mai multe ore de detenție și fără a li se aduce ulterior acuzații. Comunicatul notează și faptul că guvernul român neagă versiunea lor asupra desfășurării evenimentelor, menționând că nu s-au folosit violențe fizice și verbale în timpul perchezițiilor sau al interogatoriilor la parchet.
Ulterior, reclamanții au depus la diferite date plângeri privind abuzul la care ar fi fost supuși în ziua operațiunii, comportamentul procurorilor și al membrilor forțelor armate și faptul că au fost ținuți în detenție. Totuși, instanțele competente din România au decis să nu pună pe nimeni sub acuzare în acest caz. În acțiunea lor la CEDO, reclamanții invocă în baza articolului 3 al Convenției europene a drepturilor omului faptul că au fost supuși la rele tratamente în timpul operațiunii de la 18 martie 2014 și lipsa unei investigații eficiente.
De asemenea, în baza articolului 5 alineatul 1 privind dreptul la libertate și securitate, ei au afirmat că au fost deținuți arbitrar în timpul percheziției, al transferului la parchet și în timpul interogatoriilor. Nu în ultimul rând, în baza articolului 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, reclamanții s-au plâns de perchezițiile domiciliare și corporale la care au fost supuși, de confiscarea obiectelor lor personale și de difuzarea în media a unor imagini filmate în timpul operațiunii poliției.
