“Raportul Comisei Europene remarcă rezultatele „impresionante” în combaterea corupției la nivel înalt ce implică „politicieni de marcă și funcționari publici de rang înalt”, evidențiază atenția acordată de către DNA identificării corupției la nivel local și remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populației și de sondajele de opinie”, se arată în comunicatul remis de Direcția Națională Anticorupție.
Pe de altă parte însă, susțin procurorii, în raport se reia observația consemnată și in raportul anterior, și anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari (pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri. În acest context, se notează ca, în anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari.
Trimiterea in judecată:
DNA informează că, în cursul anului 2015, au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați, făcând parte dintr-o gamă largă de înalți funcționari.
“Se consemnează faptul că, în cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari”, au explicat oamenii legii.
De asemenea, se notează în raport că DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro. Combaterea practicilor de corupție în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA și pentru autoritățile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani și sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că dorește să demonstreze că are standarde înalte de integritate.
Corupția la nivel local:
Raportul subliniază că o tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali.
Finalizarea în instanțe:
Documentul constată că rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare cât și soluționarea, cu regularitate, al unor cazuri de corupție la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că, și în cauzele în care există un mare număr de martori și probe complexe, judecătorii ICCJ – instanța la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupție - au depus eforturi susținute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților. Durata procedurilor s-a menținut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 și 2015.
DNA mai informează că în raport se mai notează că acțiunile prin care un număr mare de polititicieni din România au fost condamnați pentru corupție la nivel înalt sunt un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege.
Concluzii referitoare la combaterea corupție la vârf:
DNA este considerată a fi una dintre instituțiile cheie în ceea ce privește consolidarea credibilității și a profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide. Totodată, este subliniat rolul important pe care conducerea instituțiilor respective l-a jucat în acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice.
Raportul concluzionează că „menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției; legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.”
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România și au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției.