Raportul MCV arată că în vara şi în toamna anului 2012, Comisia a primit din partea instituțiilor judiciare un număr mare de mesaje în care erau redate "critici directe lansate de politicieni şi atacuri mediatice motivate politic la adresa unor judecători, procurori şi membri ai familiilor acestora, precum şi la adresa unor instanţe şi a unor parchete".
"Se pare că, din iulie 2012, atacurile de acest gen au scăzut în număr şi în forță, însă ele continuă să existe. Există, de exemplu, cazuri de critică directă adresată unor instituţii judiciare şi unor magistrați cu puţin timp înainte de pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti care vizau persoane politice importante", se precizează în raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Comisia Europeană consideră că acest lucru "contrastează cu practicile din numeroase alte state membre, unde măsura în care politicienii emit comentarii asupra unor hotărâri judecătoreşti este limitată de respectul pentru principiul separării puterilor şi al independenței justiţiei, asigurat fie prin norme, fie prin convenţii".
Comisia apreciază faptul că CSM şi-a îndeplinit rolul de principal garant al independenţei justiţiei într-un mod sistematic şi profesionist, ceea ce a ajutat ca acest aspect să fie luat în considerare cu mai multă seriozitate de către cetăţeni şi politicieni.
"Acest rol s-a dovedit a fi o parte tot mai importantă a sarcinilor CSM, iar el ar putea fi consolidat prin intermediul unei proceduri clare şi transparente privitoare la modul de reacție al CSM în astfel de cazuri. CSM ar putea, de asemenea, să exploreze alte modalități de a manifesta susținere instituțională pentru aplicarea în practică a independenței sistemului judiciar prin sprijinirea diferiților magistrați în astfel de situații", se arată în raport.
Instituţia europeană apreciază faptul că Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a condus "o inițiativă utilă" de stabilire a unui dialog între media şi magistrați. "Relaţiile dintre aceştia ar putea fi îmbunătăţite printr-o mai bună înţelegere reciprocă, precum şi printr-o abordare profesionistă a instituţiilor judiciare faţă de mijloacele de comunicare în masă. Cu toate acestea, va fi dificil să se înregistreze progrese dacă magistraţii şi hotărârile judecătoreşti vor continua să fie ținta unor critici lansate de persoane publice", menţionează raportul.
Raportul MCV arată că "acţiunea de contestare a autorităţii Curții Constituționale din vara anului 2012 nu a fost repetată și, în plus, i-a consolidat rolul de arbitru important".
"Odată cu reluarea, probabil în cursul acestui an, a dezbaterilor constituţionale, este de asemenea important să se ofere Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de a face observaţii cu privire la toate domeniile care ţin de sistemul judiciar", se arată în raport.
Comisia Europeană precizează că "va trebui să se acorde atenție excluderii acelor modificări care măresc posibilitatea politicienilor de a influența factorii de decizie din sistemul judiciar sau de a contesta independența şi autoritatea sistemului judiciar".
"Din acest motiv, angajamentul guvernului de a consulta Comisia de la Veneția, în special, este un semn important al angajamentului României de a-şi baza toate modificările constituţionale viitoare pe norme europene. Autorităţile române şi-au exprimat, de asemenea, intenţia clară de a ţine Comisia Europeană la curent", se menţionează în documentul Comisiei.
Potrivit Comisiei Europene, nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti sau cazurile în care hotărârile judecătorești sunt contestate în mod nejustificat de către administrația publică constituie o atingere adusă naturii obligatorii a hotărârilor judecătoreşti.
"Acest lucru este o problemă atunci când sunt vizate cele mai înalte organisme ale statului. Din iulie 2012, magistraţii au fost nevoiţi de mai multe ori să se adreseze Curții Constituționale ca urmare a lipsei de voință a Parlamentului de a proceda la încetarea anumitor mandate pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive în care se stabilea incompatibilitatea unui parlamentar. Cea mai recentă hotărâre a Curții Constituționale în această privință datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă nicio măsură", arată Comisia.
Despre numirile din sistemul judiciar, Comisia Europeană apreciază că acestea constituie unul dintre cele mai clare moduri de demonstrare a independenței judecătorilor și a procurorilor.
"Procesul MCV a subliniat importanța unor proceduri de numire clare şi obiective, care să fie respectate: numirile nepolitice ale unor persoane cu un înalt nivel de profesionalism și de integritate sunt esențiale pentru încrederea publică în sistemul judiciar", se arată în documentul prezentat de Comisia Europeană.
În raportul MCV se menţionează că evoluţiile de anul trecut sunt mixte, astfel că, dacă în cazul conducerii Înaltei Curţi nu au existat semne de imixtiune în procesul de numire, situaţia este mai dificilă în cazul parchetului, unde procesul de numire demarat în septembrie 2012 a avut o culoare politică accentuată care nu a putut fi atenuată de modificările aduse ulterior procedurii.
"Este posibil ca acest lucru să îi fi descurajat pe unii potențiali candidați să îşi manifeste interesul pentru această poziție. Pe lista finală a candidaților propuși figurau câteva persoane cu rezultate bune în domeniul anticorupției. Cu toate acestea, la rezultatul global nu s-a ajuns în urma unui proces transparent, conceput să permită verificarea calităților candidaților şi derularea unei competiții reale", afirmă Comisia Europeană.
În raport se mai arată că în toamna anului 2013, numirile în funcțiile de procuror şef şi de procurori şefi adjuncţi ai DNA au creat o altă problemă dificilă.
"Încă o dată s-a pus capăt brusc numirilor temporare în posturi ad-interim, iar numirile au fost efectuate de către Ministrul Justiţiei fără respectarea deplină a procedurii de consultare a conducerii DNA. În urma criticilor exprimate de public şi de CSM a avut loc un al doilea proces de numire, caracterizat într-o mai mare măsură de consens, în cazul căruia normele au fost respectate şi care s-a soldat cu un set diferit de numiri permanente. Momentul ales a provocat, de asemenea, îngrijorări în rândul publicului în sensul că se făcea o legătură cu deciziile DNA privitoare la persoane politice, precum şi critici politice la adresa procurorilor", se menţionează în raportul MCV.