Statisticile Primăriei Capitalei relevă că 173 de clădiri sunt încadrate în categoria I de risc seismic, iar alte 183 sunt considerate pericol public, scrie News.ro.
Situaţii prezentate recent de Ministerul Dezvoltării indică faptul că în Bucureşti, un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.
Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de "fondul construit vechi, din zona centrală", dar şi de "condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii". Un alt motiv este acela că "perioada proprie de vibraţie, de 1,4 - 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi".
Documentele ministerului relevă că cele mai puternice sunt cutremurele cu epicentrul în Vrancea, care au efecte la distanţe mari faţă de graniţele ţării. În general, în cazul acestor cutremure, sunt afectate construcţiile din localităţile situate preponderent pe axa SV-NE faţă de epicentru, zonele afectate fiind Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi - Brăila - Tulcea şi Ploieşti - Braşov - Făgăraş - Covasna.
Un astfel de cutremur, similar celor din 1940, 1977, 1986 şi 1990, cu magnitudini între 6,7 şi 7,4, ar afecta 75% din populaţia României.
Şi cutremurul produs sâmbătă, la ora 2.11, cu o magnitudine de 5,3, şi resimţit foarte puternic şi în Bucureşti, a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 91,6 km.
