Miercuri, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, obiecţie formulată de Preşedintele României.
Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a decis să admită obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că "articolul unic [cu referire la alin.(3) şi (4) şi la eliminarea fostului alineat (12)] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este neconstituţional".
De asemenea, judecătorii au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată privind "articolul unic [cu referire la eliminarea fostului alineat (5)] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este constituţional în raport cu criticile formulate".
Ce înseamnă aceasta decizie a CCR? Avocatul Tudor Mihai Iorga face câteva precizări pentru realitatea.net.
„Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate formulată de Președintele Românieiși a declarat neconstituțională, printre altele, eliminarea dreptului contravenientului de a achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii, în cazul amenzilor contravenționale de până la 20 de puncte -amendă. Pe scurt, Camera Deputaților adoptase o lege pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în care era prevăzută inițial și posibilitatea achitării pe loc a amenzilor, dacă acestea nu depășesc 20 de puncte - amendă. Ulterior, a fost adoptat o altă lege care eliminat această posibilitate, iar Curtea Constituțională a decis că organul legislativ a încălcat, în cazul de față, prevederile constituționale.
Drept urmare, dezbaterea parlamentară va fi reluată și noua formă propusă spre promulgare va cuprinde cel mai probabil posibilitatea ca pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 de puncte - amendă, contravenientul să poată achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii.
Totodată, a fost declarată neconstituțională și noua formă a legii propusă spre promulgare care aduce elemente de noutate cu privire la: (i) instalarea dispozitivelor destinate măsurării vitezei exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil; (ii) utilizarea dispozitivelor de tip pistol, destinate măsurării vitezei, la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere; (iii) purtarea uniformei cu înscrisuri şi însemne distinctive de către poliţiştii rutieri şi poliţiştii de frontieră cu ocazia utilizării dispozitivelor de măsurare a vitezei.
Pe 18 ianuarie 2019, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra acestor reglementări și le-a declarat constituționale, însă astăzi au fost declarate neconstituționale deoarece Parlamentul a adus mici modificări terminologice, fără a fi schimbată rațiunea textului de lege, deși în forma inițială nu au fost declarate neconstituționale și nu corespundeau vreunei necesități de recorelare cu celelalte dispoziții ale legii.
Practic, Camera Deputaților va relua procesul legislativ a acestor modificări, care în momentul de față nu se aplică.”
„Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate formulată de Președintele Românieiși a declarat neconstituțională, printre altele, eliminarea dreptului contravenientului de a achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii, în cazul amenzilor contravenționale de până la 20 de puncte -amendă. Pe scurt, Camera Deputaților adoptase o lege pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în care era prevăzută inițial și posibilitatea achitării pe loc a amenzilor, dacă acestea nu depășesc 20 de puncte - amendă. Ulterior, a fost adoptat o altă lege care eliminat această posibilitate, iar Curtea Constituțională a decis că organul legislativ a încălcat, în cazul de față, prevederile constituționale.
Drept urmare, dezbaterea parlamentară va fi reluată și noua formă propusă spre promulgare va cuprinde cel mai probabil posibilitatea ca pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 de puncte - amendă, contravenientul să poată achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii.
Totodată, a fost declarată neconstituțională și noua formă a legii propusă spre promulgare care aduce elemente de noutate cu privire la: (i) instalarea dispozitivelor destinate măsurării vitezei exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil; (ii) utilizarea dispozitivelor de tip pistol, destinate măsurării vitezei, la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere; (iii) purtarea uniformei cu înscrisuri şi însemne distinctive de către poliţiştii rutieri şi poliţiştii de frontieră cu ocazia utilizării dispozitivelor de măsurare a vitezei.
Pe 18 ianuarie 2019, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra acestor reglementări și le-a declarat constituționale, însă astăzi au fost declarate neconstituționale deoarece Parlamentul a adus mici modificări terminologice, fără a fi schimbată rațiunea textului de lege, deși în forma inițială nu au fost declarate neconstituționale și nu corespundeau vreunei necesități de recorelare cu celelalte dispoziții ale legii.
Practic, Camera Deputaților va relua procesul legislativ a acestor modificări, care în momentul de față nu se aplică.”
.....................
Şeful statului a trimis la CCR o obiecţie de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Anterior, legea a mai fost contestată la CCR de preşedintele Iohannis iar judecătorii au decis că este neconstituţională.
Pe 4 iunie, Parlamentul a transmis preşedintelui, pentru promulgare, legea, ca urmare a procedurii de reexaminare.
"Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 684/2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 50 din 18 ianuarie 2019) şi având în vedere că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie", arată sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă remis.
Şeful statului transmite că Parlamentul a eliminat unele texte şi a operat modificări fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate.
"Examinând legea adoptată de Parlament în forma în care aceasta a fost retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate deşi acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi nici al controlului de constituţionalitate, iar altele au fost modificate deşi acestea nu au fost declarate neconstituţionale şi nu corespund vreunei necesităţi de recorelare cu celelalte dispoziţii ale legii", mai arată Klaus Iohannis în textul sesizării.
Forma anterioară controlului de constituţionalitate prevedea: „Constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei”.
CCR a constatat că: „dispoziţiile art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea criticată - potrivit cărora constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei - nu încalcă standardele de claritate şi previzibilitate a legii, ce reprezintă o cerinţă de rang constituţional, astfel că nu aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie privind principiul legalităţii. Chiar dacă dispoziţiile art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 4, lit. b) pct. 2, lit. c) pct. 3 şi lit. d) pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc, pentru toate contravenţiile săvârşite prin încălcarea limitelor legale de viteză, că depăşirea vitezei maxime admise este «constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic», aceasta nu înseamnă că textul de lege criticat nu este clar şi previzibil.”
În procedura reexaminării, Parlamentul a modificat textul legii astfel: „(3) Constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei”.
Preşedintele României mai constată că Parlamentul a operat completări asupra acestui text de lege, deşi acesta a fost declarat constituţional de CCR.
"Cu toate că aceste prevederi au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a stabilit prin Decizia nr. 684/2018 că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, aşadar modificarea acestor dispoziţii s-a făcut cu depăşirea limitelor deciziei Curţii Constituţionale. Prin urmare, în cazul de faţă, ca efect al depăşirii de către Parlament a limitelor reexaminării, dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie au fost încălcate", potrivit sesizării.
De asemenea, potrivit Deciziei CCR nr. 33/2018, în cadrul procedurii de reexaminare, Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale decât cele constatate ca fiind neconstituţionale numai dacă acestea sunt legate cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale, pentru a asigura caracterul unitar al legii.
Şeful statului mai semnalează şi faptul că aceleaşi critici sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte modul în care s-au pus de acord cu decizia dispoziţiile articolului unic, cu referire la modificarea alin. (4) al art. 109 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002, din legea în forma anterioară controlului de constituţionalitate.
Acesta prevedea: „(4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionaţi vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive, conform alin. (1)”.
Curtea a constatat că „formularea dispoziţiilor art. 109 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea criticată, este clară, întrucât poziţionarea vizibilă se referă la autovehiculele pe care se instalează dispozitivele destinate măsurării vitezei, fără ca vizibilitatea autovehiculelor respective să fie raportată în vreun fel la distanţele de 500-1.000 m faţă de radar (în cazul amplasării dispozitivelor radar în localitate), respectiv de 2.000-4.000 m (în cazul amplasării acestora în afara localităţii), aceste distanţe fiind prevăzute, în mod expres, de legea criticată cu privire la postarea panourilor de atenţionare privind prezenţa dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere, precum şi a dispozitivelor radar tip pistol".
În procedura reexaminării, Parlamentul a modificat textul alin. (4) al art. 109 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002, în sensul următor: „(4) Constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.” (4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive, conform alin. (l) şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”.
De asemenea, în legea criticată lipsesc dispoziţiile cuprinse la articolul unic referitoare la modificarea alin. (5) şi (12) ale art. 190 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002, astfel cum acestea erau prevăzute în legea adoptată în prima fază, anterior deciziei CCR.
Legea prevedea: "(5) Autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar pot fi utilizate staţionar sau în mişcare. (12) Pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 puncte-amendă, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege".
Curtea obliga Parlamentul să reexamineze dispoziţiile legii în limitele deciziei.