”În şedinţa din data de 20 februarie 2019, Secţia pentru procurori a hotărât convocarea adunărilor generale ale procurorilor în vederea formulării unui punct de vedere referitor la modificările Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004, aduse prin O.U.G. adoptată în şedinţa de guvern din data de 19.02.2019, modificări care privesc activitatea Ministerului Public”, se arată în comunicatul CSM.
Marți, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a criticat dur ordonanța de urgență de modificare a legilor justiției adoptată de Guvern la propunerea lui Tudorel Toader, atrăgând atenția că avizarea numirii procurorilor în funcţiile înalte trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistratilor procurori, iar eliminarea delegărilor este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor.
Membrii procurori nu au avut cunoştinţă de vreun demers instituţional, altul decât cel privind amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, şi cu atât mai puţin de conţinutul acestor propuneri despre care se susţine că ar aparţine Consiliului Superior al Magistraturii.
Subliniem că avizarea numirii procurorilor în funcţiile înalte, în acord cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor instituit prin art. 3 din Legea nr. 303/2004, trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistratilor procurori.
Atragem atenţia că modificarea dispoziţiilor legale care permiteau delegarea în toate funcţiile pentru care numirea se face de Preşedintele României este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor în contextul în care instituţia delegării este menită a genera tocmai soluţii rapide în situaţii de urgenţă provocate de o vacantare intempestivă a unui post de conducere.
Procedura de numire prevăzută de lege este una de durată, ce presupune parcurgerea mai multor etape şi participarea mai multor autorităţi publice, context în care se poate ajunge la situaţii în care, pe perioade relevante de timp, la conducerea unor structuri importante din Ministerul Public să nu se găsească nicio persoană.
Astfel de situaţii ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza însăşi atribuţiile specifice prevăzute de Constituţia României şi legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat, marți, după ședința de Guvern, că executivul a adoptat două ordonanțe de urgență în domeniul justiției: una în ce privește înființarea Parchetului European și a doua care modifică legile justiției. O modificare importantă anunțată de ministrul Toader permite și judecătorilor care au fost procurori să candideze la funcțiile de rang înalt din Parchetul Genera: procuror general, șef DIICOT, șef DNA sau adjuncții acestora. Interimatul pe funcțiile de conducere nu poate depăși 45 de zile, avizul pentru numirea în funcții se mută de la secția de procurori, ostilă guvernului, la plenul CSM, controlat de gruparea Savonea.
În urma modificărilor adoptate azi prin OUG, Toader blochează posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazăr, să infirme a actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.
De subliniat că OUG-ul a fost adoptat în mare secret, n-a fost anunțată oficial pe ordinea de zi și nici de premierul Viorica Dăncilă în preambulul ședinței. Proiectul de OUG a fost transmis luni seară la CSM, care nu a anunțat dacă a acordat vreun aviz
