Dronele TU 143 și TU 300 Korshun au fost incluse într-un proiect strict secret în regimul Ceașescu, de la sfârșitul anilor `80. Însă, după Revoluție s-a renunțat la el, odată cu aderarea României la structurile euro-atlantice, scrie worldwideromania.com. Sovieticii, în timpul intervenției străine din decembrie 1989, erau interesați în special de proiectele secrete ale lui Ceaușescu (referitoare la armele de distrugere în masă și rachetele purtătoare), și prea puțin de Revoluția în sine.
Piloții și cercetătorii români angajați în fostele baze aeriene românești rememorează faptul că Ceaușescu dăduse ordin să se fabrice prima rachetă de croazieră românească. Proiectul era bazat pe aducerea de modificări asupra avionului de cercetare fără pilot TU-143, cumpărat de la sovietici în 1988.
"În sfârșit adevărul…", cartea în care sunt prezentate memoriile fostului general Victor Atanasie Stănculescu, relevă informații importante despre intervenția trupelor străine în decembrie 1989 ca posibile motive care au dus la eliminarea atât de rapidă a lui Nicolae Ceaușescu. Stănculescu dezvăluie câteva lucruri din culisele unor operaţiuni clasificate Secret de Stat şi ascunse publicului larg până în prezent.
"Discutam mai mult problemele armei chimice. La el era problema staţiei-pilot în una, două uzine mari pentru fabricarea iperitei şi pe care o experimentasem în teren. Aceasta a fost prima dintre cele trei componente ale armelor chimice. Apoi a fost arma bacteriologică, când a venit generalul Popescu din India cu probele de viruşi în eprubete, sticluţe în buzunarul interior de la haină", povesteşte Stănculescu.
La rândul său, fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe, Ioan Mihai Pacepa a dezvăluit amănunte despre finanţarea proiectelor de cercetare şi producţie în România a armelor nucleare şi bacteriologice de la mijlocul anilor ’70. "Ceauşescu vroia cu disperare să aibă o bombă atomică, cât de mică", spune Pacepa în memoriile sale.
Pe scurt, era vorba despre proiectele unor arme de distrugere în masă (nucleară, chimică şi bacteriologică, precum şi studiile efectuate în secret pentru realizarea unei rachete cu rază medie de acţiune), secretizate în grădina MApN. Cei care lucrau în domeniu la vremea aceea, spun că responsabili de aceste proiecte erau generalii Nicolae Eftimescu, adjunct al şefului Marelui Stat Major şi Mihai Chiţac aflat la conducerea Comandamentului Trupelor Chimice.
Citeşte mai mult pe worldwideromania.com.