Cea mai mare creștere, de 31,8%, s-a înregistrat în industria prelucrătoare. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mare cu 15,1%, creştere susţinută de industria prelucrătoare (+20,6%). În aceeași perioadă, cifra de afaceri din industrie pe piaţa internă şi piaţa externă, în termeni nominali, a crescut cu 26,9%, datorită avansului din industria prelucrătoare (+28,3%). Industria extractivă a scăzut cu 5%.
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a apreciat că datele INS pentru luna mai arată un început al creşterii economice în România, "un început de V".
"A fost obiectivul acestei guvernări şi obiectivul meu personal acela de a avea o economie care să îşi revină cât mai rapid. Am spus, din primul moment, că măsurile pe care le luăm vor duce la o revenire a economiei din trimestrul III. Şi aş vrea să vă dau şi o veste bună astăzi. Institutul Naţional de Statistică arată clar pentru producţia industrială, luna mai, avem un început al revenirii, un început de V, atât pentru indicele producţiei industriale, cât şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri în industrie, creşteri faţă de luna aprilie", a spus ministrul, la videoconferinţa ZF-Bankers Summit.
Cîțu a precizat că revenirea economică este mai rapidă decât se aştepta.
"De ce este importantă luna mai? Vă spun că este mai rapid decât mă aşteptam. Ne aşteptam ca revenirea să înceapă din trimestrul III. Luna mai a fost o lună care a fost închisă, jumătate stare de urgenţă, după aceea a urmat stare de alertă. Treptat s-au eliberat restricţiile şi totuşi luna mai are o creştere importantă, cifra de afaceri cred că 27% faţă de luna aprilie şi în ceea ce priveşte indicele producţiei industriale cam 15%. Deci avem primele semne. Aceasta este pentru mine o veste foarte bună. Este clar că ceea ce am făcut până acum se vede", a mai spus Florin Cîţu, citat de Agerpres.
Rezultatele din primele cinci luni arată însă o scădere de peste 17% a producţiei industriale în ritm anual, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, în principal ca urmare a rezultatelor negative din industria prelucrătoare, industria extractivă, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze naturale, apă caldă şi aer condiţionat, arată datele INS. În aceeași perioadă, afacerile din industrie s-au redus cu cu 14,9% în termeni nominali, ca urmare a declinului industriei extractive (-16,7%) şi industriei prelucrătoare (-14,8%)
