”Cu o oarecare întârziere față de anii trecuți, dar totuși în grafic, azi dimineață am avut bucuria să găsesc trei bujori înfloriți, iar acesta este cel mai frumos, care simbolic dă startul sezonului de vizitare! Zilele următoare se vor deschide tot mai mulți, iar noi vă invităm să îi admirați! Ca de obicei, vă rugăm să respectați indicatoarele din rezervație, să păstrați poteca de vizitare pentru a nu călca alte plante și bujori mici, să respectați zona și delimitările ei”, a scris Ciprian Cenan pe Facebook.
Rezervația de Bujori de Stepă (Paeonia tenuifolia) de la Zau de Câmpie, unică din Europa și cel mai înalt loc din lume în care această floare s-a adaptat, este situată la 5 kilometri de centrul comunei, într-un cadru natural neatins de modernizare, în mijlocul naturii.
Bujorii de Stepă de la Zau de Câmpie înfloresc în perioada aprilie-mai, uneori până în iunie, în funcție de temperatură, rămân înfloriți doar șapte zile, au o înălțime între 10 până la 30 de centimetri și au florile de culoarea roșu aprins, care le conferă un farmec unic.
Pe lângă legenda care circulă în Zau de Câmpie, există și o serie de documente care atestă faptul că rezervația mureșeană de bujori de stepă a fost înființată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul școlii românești de botanică, iar suprafața inițială era de 2,5 hectare, scrie Agerpres.
Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariție și a extins suprafața rezervației la 3,5 hectare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.
Ce trebuie să faci pentru ca lavanda să crească frumos. Secretul grădinarilor cu experiență pe care trebuie să îl știi
Rezervația de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60 de ani depus de Marcu Sâncrăianu, care i-a îngrijit până la vârsta de 91 de ani, continuat de ucenicul acestuia, Octavian Călugăr, din 2008 până în luna septembrie 2017, când a fost răpus de o boală de inimă, iar din 2017, custode onorific a devenit Ciprian Cenan.
Primele referiri privind Bujorul de Stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Și autoritățile locale din Sânpetru de Câmpie au anunțat că au înflorit ghegheții de pe Dealul Clejiei, o floare identificată de specialiști ca fiind ruscuța sau rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), căreia localnicii îi mai spun și bujorul galben, care atrage tot mai mulți turiști în zonă.
Ruscuța sau rușcuța de primăvară este o plantă erbacee perenă, cunoscută sub mai multe denumiri populare, cum ar fi ghegheți, gheghiței, floarea-Paștelui, bulbuc, buruiana-calului, buruiană de talan, dediței galbeni, scânteiță etc, și împresoară an de an Dealul Clejiei din Sânpetru de Câmpie, spectacolul galben fiind deliciul publicului în special în ultimii trei ani.
