Un nou atac al urșilor a avut loc în cursul săptămânii trecute, pe Valea Iacobinilor, de lângă satul Iacobini ce aparține de comuna Brazii, la o casă de vacanță situată pe deal, la aproximativ patru kilometri de sat.
În urma atacului au căzut pradă șase stupi de albine din care au fost mâncați toți fagurii. Tot în cursul săptămânii trecute, un cetățean german a împușcat mortal în timpul unei partide de vânătoare un urs, de aproximativ 200 de kilograme, pe care l-ar fi confundat cu un porc mistreț.
În doar cinci zile, pe văile din jurul localităților Petriș, Seliște, Corbești și Roșia Nouă, au fost afectați 20 de stupi din 9 stupine (numită și prisacă, locul pe care se află amplasate familiile de albine împreună cu stupii respectiv).
„Într-adevăr vorbim de o zonă în care ursul nu este prezent permanent și lumea nu este obișnuită cu aceștia. Totuși în Munții Zărandului și Metaliferi, în ultimii ani a fost semnalată prezența, din ce în ce mai frecventă, a urșilor. Acest an este de altfel și primul în care am semnalat, și noi, pagube în stupini. În calitate de custode al sitului am ajutat oamenii să depună cererile pentru dosarul de despăgubiri și am instalat și garduri electrice împreună cu apicultorii din zonele afectate”, a specificat reprezentantul Asociației Zărand și custodele Sit-ului Natura 2000, scrie aradon.ro. Oamenilor le este teamă.
În acest moment 40% din populația de urși a Europei se află în România. Mai mult, tot ei ne spun că această zonă, despre care vorbim, este semnalată cu prezență sezonieră a ursului. Obligația de a proteja specia este nu numai legată de sit-urile Natura 2000, ci pe tot teritoriul țării. Obligația însemnând, inclusiv, asumarea de către Stat a unui sistem de despăgubiri în acest sens.
„Totuși, este vorba despre un fenomen natural. Lumea trebuie să înțeleagă că aceste animale răspund fie la niște presiuni, fie la niște cerințe ale lor ecologice, fie la schimbări de ordin climatic. De exemplu, ei nu mai intră în somnul de iarnă. În schimb, cerința aceasta biologică, hiperfagia din perioada de toamnă rămâne, ei se hrănesc în perioada asta până când intră în hibernare. Este un comportament care nu se schimbă de pe o zi pe alta. Desigur mai sunt și alte chestiuni de care trebuie ținut cont, faptul că nu se mai asigură hrană artificială (complementară), dar asta poate să fie atât rău cât și bine, sunt chestiuni complexe. Sunt animale mari, cu teritorii întinse care pleacă în dispersie sau în căutarea hranei pe distanțe foarte lungi”, au clarificat situația reprezentanții Sit Natura 2000.
