Oamenii de ştiinţă au legat concepţia în anotimpul rece de o cantitate sporită de grăsime maro, care arde calorii, atât la şoareci, cât şi la oameni. La oamenii adulţi se săsesc numai cantităţi mici de grăsime maro, în special sub limbă, în jurul claviculei şi de-a lungul şirei spinării. Însă oamenii care deţin mai mult din acest ţesut preţios se pot considera norocoşi. Spre deosebire de grăsimea albă, care favorizează bolile de inimă, cancerul şi diabetul, cea maro este considerată în general a fi benefică. Aceasta arde calorii, generând căldură, şi reduce riscul de supraponderalitate sau de a dezvolta afecţiuni metabolice.
Oamenii de ştiinţă elveţieni au realizat tomografii computerizate pentru 8.400 de adulţi, comparându-i pe cei concepuţi într-o perioadă mai rece a anului şi născuţi între iulie şi noiembrie cu cei născuţi între ianuarie şi iunie. Ei au descoperit că primul grup avea grăsime maro mult mai activă decât cel de al doilea. Testele pe şoareci încurajaţi să se împerecheze în condiţii de căldură sau de temperaturi mai scăzute au confirmat concluziile şi au arătat că diferenţa de temperatură îi afectează doar pe masculii activi sexual.
Puii şoarecilor masculi ţinuţi la 8 grade Celsius timp de mai multe zile înainte de împerechere au o cantitate mai mare de grăsime maro. De asemenea, ei au fost mai protejaţi de creşterea în greutate şi de afecţiunile metabolice când au fost hrăniţi cu o alimentaţie mai bogată în grăsime. Studiile anterioare au sugerat că oamenii care trăiesc în regiunile mai reci ale lumii au tendinţa de a avea niveluri mai ridicate de grăsime maro.
"Până acum, presupunerea era că asta are de a face cu temperaturile cu care oamenii se confruntă în timpul vieţii. Însă observaţiile noastre sugerează că temperaturile de dinainte de concepţie ar putea afecta şi ele nivelurile de mai târziu de grăsime maro", a declarat profesorul Christian Wolfrum, din cadrul Universităţii ETH Zurich.
Totuşi, sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca cuplurile să primească consiliere bazată pe acest studiu, susţin oamenii de ştiinţă. Studiul, public în revista Nature Medicine, a arătat că temperatura afectează schimbările chimice ale ADN-ului din spermă care pot fi moştenite, un proces cunoscut sub denumirea de "programare epigenetică".
"Trebuie să studiem corelaţiile la oameni mai îndeaproape. Dar este probabil ca expunerea la o temperatură mai rece să trebuiască să persiste o perioadă mai lungă de timp pentru a avea un efect asupra programării epigenetice. Un plonjon în apă rece sau petrecerea unei perioade scurte pe un bloc de gheaţă probabil nu va fi de ajuns", a adăugat prof. Wolfrum.
El a atras atenţia asupra faptului că temperaturile medii din SUA au crescut în ultimele decenii. De asemenea, studiile au arătat că temperaturile cu care oamenii au de a face în locul în care trăiesc are legătură cu greutatea lor. "Cercetarea noastră scoate în evidenţă un posibil mecanism pentru acest lucru", a mai spus profesorul. Echipa sa plănuieşte un nou studiu care să compare programarea epigenetică a spermei umane în lunile de vară şi respectiv cele de iarnă.
