Într-un cartier discret al orașului, a fost ridicată o biserică modestă, dar cu o semnificație aparte: lăcașul a fost sfințit chiar în anul vizitei papale și adăpostește în altarul său un obiect cu valoare sacră – ciboriul care amintește de prezența Sfântului Părinte.
Un obiect sfânt cu puterea de a lega trecutul de prezent
Ciboriul, vasul liturgic în care sunt păstrate Sfintele Taine, nu este doar un element de cult – pentru credincioșii din Blaj, el este o punte vie către momentul unic în care Papa Francisc a binecuvântat România. „Pentru noi, acest ciboriu nu e doar un obiect, ci o mărturie tainică a harului lăsat în urmă de Sfântul Părinte”, spune Ioan Hoca, preotul paroh al bisericii. „Fiecare slujbă în acest altar este, într-un fel, o continuare a acelui miracol din 2019.”
Lăcașul de cult a fost construit în același an cu vizita papală și a fost gândit ca un omagiu adus celor șapte episcopi greco-catolici beatificați de Papa Francisc pe Câmpia Libertății. Mii de români s-au adunat atunci la Blaj pentru a fi martori la acel moment istoric, iar pentru mulți, acea zi a adus o liniște sufletească rar întâlnită. „Am fost la trei pași de Papa. Nici acum nu pot vorbi fără să-mi dea lacrimile… era o căldură în privirea lui, un om al păcii și al dragostei”, povestește un localnic.
Tronul papal din lemn de închisoare – un alt simbol al rezistenței
Un alt reper spiritual al acelei vizite este tronul folosit de Suveranul Pontif în timpul beatificării, păstrat astăzi în Catedrala Greco-Catolică din Blaj. Realizat din lemn provenit din foste închisori comuniste, tronul poartă sculptate șapte gratii – o reprezentare simbolică a celor șapte martiri. „Fiecare detaliu spune o poveste despre durere, dar și despre speranță. Papa Francisc ne-a arătat că jertfa lor nu a fost uitată”, explică Cristian Rus, protopopul locului.
În contextul apropiatelor funeralii ale Papei Francisc, Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș a anunțat că, zilnic, la ora 12:00, toate bisericile din teritoriu vor trage clopotele în semn de omagiu pentru cel care a fost un simbol al apropierii și al milostivirii. „A îmbrățișat copii, a dat mâna cu fiecare. Ne-a făcut să simțim că Dumnezeu e aproape de oameni, prin el”, a declarat o enoriașă, vizibil emoționată.
Altarul bisericii din Blaj rămâne, astfel, mai mult decât un spațiu liturgic – este o mărturie vie a unei întâlniri care a schimbat inimile, o prezență simbolică a unui papă iubit care, deși plecat dintre noi, continuă să inspire.
