Rapoarte despre această maladie neurologică gravă s-au aflat şi la baza deciziei de stopare a studiilor clinice în fază incipientă care vizau atât dezvoltarea vaccinului AstraZeneca, cât şi a celui de la Johnson&Johnson, care au la bază o tehnologie similară, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Anunţând o serie de informaţii actualizate despre siguranţa tuturor vaccinurilor anti-COVID, EMA susține că a analizat şi rapoarte despre o rară afecţiune sangvină, denumită sindrom de extravazare capilară (Capillary Leak Syndrom - CLS) în urma inoculărilor cu serul dezvoltat de compania Moderna.
Astfel, potrivit agenției europene, au fost înregistrate şase cazuri de CLS, în prezent fiind analizate toate datele disponibile. Deocamdată, nu este clar dacă există o legătură de cauzalitate între cazurile raportate şi vaccinul companiei americane, susține EMA.
CLS este o afecţiune care provoacă scurgerea sângelui din vasele mici de sânge (capilare), cauzând inflamaţii şi scăderea presiunii sangvine. Incidenţa acestui sindrom a fost studiată şi în cazul vaccinurilor anti-COVID-19 produse de AstraZeneca şi Johnson&Johnson.
Pe de altă parte, agenția susține că până în prezent nu există dovezi suficiente care să demonstreze o posibilă legătură între cazurile rare de sindrom inflamator multisistemic (MIS) şi vaccinurile pe bază de ARN mesager de la Pfizer-BioNTech şi Moderna. Și aceste cazuri sunt în curs de investigare.
Sindromul Inflamator Multisistemic (MIS) este o afecţiune foarte gravă, dar rară, în urma căreia părţi diferite din organism încep să se inflameze, inclusiv inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii şi organele gastrointestinale.
Reprezentanţii companiilor Johnson&Johnson şi Moderna nu au făcut momentan niciun fel de declaraţii pe această temă.