Magistrații i-au cerut, de asemenea, lui Dacian Cioloș să-i solicite ministrului Justiției să facă public “în mod transparent, complet și exact” ce au făcut comisiile anterioare cu privire la această arhivă.
Potrivit comunicatului transmis de UNJR, poziția magistraților a fost că “soluționarea problemelor generate de moștenirea SIPA, cu implicații grave asupra independenței sistemului judiciar, nu poate fi făcută prin ignorarea integrală a tuturor acțiunilor desfășurate deja în ultimii zece ani și nici prin legitimarea implicită a acțiunilor ilegale ale acestui fost serviciu secret, așa cum dorește actualul ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună”.
Solicitarea a fost trimisă premierului după ce Raluca Prună a afirmat într-o emisiune televizată, în seara zilei de 9 august 2016, că scopul acestei hotărâri de guvern este și acela că informațiile “de interes operativ” culese de SIPA să fie “transferate instituțiilor abilitate”.
"Intentia Guvernului Romaniei de a transfera legal, inclusiv catre actualele servicii de informatii, aceste informatii «de interes operativ», culese de agentii SIPA prin metode securistice de politie politica si violare a drepturilor omului, este un atac la independenta justitiei si incalca angajamentele luate de Romania inainte de integrarea in Uniunea Europeana", se arată în comunicatul UNJR.
În documentul menționat, magistrații o acuză pe Raluca Prună pentru “modalitatea arogantă în care a arătat că se raportează la cererile legitime ale magistraților, alegând ironia și luarea în derâdere a exercitării unor drepturi fundamentale”, și au arătat că ministrul Justiției “a dovedit o cunoaștere eronată și superficială a complexei probleme generată de activitatea desfășurată de SIPA și de situația arhivei sale”.
Mai exact, în scrisoarea transmisă lui Dacian Cioloș magistrații susțin că afirmațiile “eronate” făcute de Raluca Prună în respectiva emisiune au mers de la “minimalizarea impactului negativ pe care SIPA – condusă de foști ofițeri de Securitate – l-a avut asupra justiției post-comuniste din România până la a afirma că arhiva acestui serviciu nu a fost inventariată în ultimii zece ani”.
"SIPA, devenit ulterior Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), își are originea în Serviciul Operativ, redenumit Serviciul Independent Operativ, fiind unul dintre primele servicii secrete înființat în România după căderea comunismului, în februarie 1990. Creat inițial pentru a asigura monitorizarea informativ-operativă a penitenciarelor, SIO a fost transformat în Serviciul Independent de Protecție Anticorupție (SIPA) în anul 1997, pentru a fi acuzat ulterior de faptul că, lipsit de control, acest serviciu spiona judecători, procurori, avocați, jurnaliști și membri ai societății civile care pledau pentru respectarea drepturilor omului", se mai arată în comunicat.
