Ministrul Comunicațiilor nu crede în programe speciale pentru românii din diaspora

"Unul dintre proiectele din mandatul meu va fi "România comunică". Ce ne lipseşte este o viziune integrată şi vorbeam zilele trecute despre modelul estonian. Pentru asta este nevoie de hotărâre şi de un plan integrat, iar asta este o altă prioritate a mandatului meu. Programul va reuni toate aceste proiecte de la nivelul administraţiei locale. Eforturile la nivelul autorităţile locale nu este uniform. Forţa de muncă este liberă să circule în Uniunea Europeană şi de asta suntem mândri că facem parte din familia europeană. Pe de altă parte, mă preocupă faptul că trebuie să găsim mai multă motivaţie pentru ca absolvenţii care lucrează în străinătate să se întoarcă în România. Aici, sunt mulţi oameni care vor să-şi înfiinţeze firme în oraşe, cum ar fi Timişoara, Iaşi, Cluj sau Bucureşti. Eu nu cred în programe dedicate românilor din Diaspora. Eu spun că românii din afară se vor întoarce în România atunci când va fi mai bine în România. Pentru asta, noi trebuie să facem eforturi pentru a aduce atractivitate în domeniu, pe piaţă", a spus Petrescu.

Ministrul Comunicaţiilor a menţionat că sectorul digital este cel mai promiţător în ceea ce priveşte progresul şi dezvoltarea economică, iar în privinţa economiei digitale România de află la doar 3% în spatele Suediei sau Danemarcei.

"Noi, cu toţii, ne confruntăm cu aceleaşi provocări, în mod special cu reducerea diferenţelor între nordul, centrul şi estul Europei. În ultima decadă, România a fost conectată la fluxul mondial de capital, iar Uniunea Europeană şi membrii OCDE au facilitat această interacţiune, iar toate acestea vor conduce spre prosperitate şi vieţi mai bune pentru noi toţi. Am avut parte de evenimente, precum conferinţa celor 3 mări, în încercarea de a realiza o convergenţă pe acest plan şi de a obţine succese în ceea priveşte interconectarea digitală. Sectorul digital este cel mai promiţător în ceea ce priveşte progresul şi dezvoltarea economică. Prin comparaţie cu Suedia sau Danemarca, noi suntem doar cu 3% în urma acestora în privinţa economiei digitale. România a avut o creştere şi se poate identifica o tendinţă pozitivă în privinţa economiei digitale. Companiile se pot bucura de beneficiile acestei digitalizări. Atât sectorul public, cât şi privat trebuie să facă investiţii. Românii sunt foarte bine cunoscuţi în lume datorită talentului lor în domeniul tehnologiei digitale. S-au înfiinţat start-upuri interesante şi importante", a subliniat oficialul.

Petrescu a adăugat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să-şi îndrepte atenţia către potenţialul de creştere la nivel intern, dar şi prin relaţii de colaborare cu ţările vecine.

"Trebuie, însă, să ne îndreptăm atenţia spre partea internă şi spre potenţialul de creştere la nivel intern, prin relaţii de colaborare cu vecinii noştri. În două săptămâni România va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o oportunitate pentru România care necesită o abordare realistă. Suntem într-o situaţie favorabilă, pentru că putem aduce rezultate importante în digitalizare. Priorităţile noastre sunt patru: inovare, securitate cibernetică, promovarea competenţelor digitale şi susţinerea implicării femeilor în industria IT. De asemenea, realizarea accesului către piaţa unică digitală. Totuşi, aş vrea să vă asigur că activitatea mea nu se opreşte aici, activitatea Guvernului se va desfăşura în acelaşi sens şi după cele şase luni de preşedinţie. Trebuie să abordăm toate barierele de reglementare, să ne pregătim pentru 5G cu infrastructura necesară şi să venim cu rezultate tangibile. Toate acestea se vor realiza cu implicarea tuturor factorilor implicaţi", a susţinut demnitarul.

Consiliul Atlantic al SUA, împreună cu McKinsey & Company, organizează joi conferinţa de lansare a raportului "The rise of Digital Challengers - cum poate deveni digitalizarea următorul motor de creştere pentru România".

Conform documentului, beneficiile economice potenţiale ale digitalizării ar putea contribui la Produsul Intern Brut al României cu 42 de miliarde de euro, până în anul 2025. În viziunea experţilor, România are o fundaţie puternică pe baza căreia poate să-şi accelereze digitalizarea. Astfel, dimensiunea economiei digitale în România (6,9% din PIB în 2016) este peste media ţărilor din Europa Centrală şi de Est (CEE), de 6,5%, dar în acelaşi timp este clar decalată faţă de pie.ele 'Digital Frontrunners', precum Suedia (9%).

Cu 604 euro/cap de locuitor, România se află în urma mediei CEE, unde media este de 746 de euro/cap de locuitor, cât şi a ţărilor din 'Digital Frontrunners' - cu 3.276 euro/cap de locuitor. De asemenea, economia digitală din România a înregistrat, în perioada 2012 - 2016, o creştere de 10.8% pe an, aproape de patru ori mai rapid faţă de UE "Big 5'.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte pregătirea profesională în domeniu, raportul citat arată că aproape de opt ori mai mulţi români ar trebui să participe la cursuri de formare pentru a atinge nivelul 'Digital Frontrunners', din care fac parte ţări ca: Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia şi Suedia.