Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a chemat de urgenţă în ţară, pentru consultări, pe ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu.
”Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, având în vedere poziţia Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în ţară pentru consultări”, a transis, vineri, MAE, într-un comunicat de presă.
Potrivit ministerului, conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.
”Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părţii române este un gest politic care subliniază poziţia României de dezacord ferm cu conduita Austriei şi indică decizia de diminuare a nivelului actual al relaţiilor cu acest stat”, a mai transmis MAE.
Decizia vine după ce ieri Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadoarei Austria la Bucureşti, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, „care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.
Austria s-a opus, joi, la aderarea României la spaţiul Schengen, toate celelalte state prezente în Consiliul JAI fiind de acord că România trebuie să fie primită.
Ambasadorul român la Viena, Emil Hurezeanu i-a adresat anterior preşedintelui Austriei o scrisoare în care se referea la opoziţia faţă de admiterea României în Schengen, exprimându-şi consternarea şi îngrijorarea faţă de ”încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”.
”Aderarea ţării mele la spaţiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în acest proces, şi o confirmare a contribuţiei pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen, căruia nu îi aparţinem de jure”, scria Hurezeanu, amintind că susţinerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relaţiei bilaterale, ceea ce a făcut cu atât mai surprinzătoare vestea că această susţinere va fi retrasă.
Ambasadorul exprima şi temerea că realizările parteneriatului bilateral ”ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice”.
”Având în vedere toate aceste considerente, permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum”, mai afirma Emil Hurezeanu,
Joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.
Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.
În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.
