"Subiectele la proba de limba şi literatura română din cadrul evaluării naţionale, sesiunea iunie 2014, au fost realizate în concordanţă cu programa şcolară parcursă de elevi şi cu prevederile metodologiei de examen. De asemenea, subiectele au avut un nivel de abordare mediu, aşa cum a demonstrat-o procentul ridicat de elevi care au obţinut medii peste 5 (73,1%). În plus, pe lângă pregătirea constantă de la clasă, susţinută de cadrele didactice, MEN a oferit elevilor modele de subiecte similare cu acelea pe care le-au avut de rezolvat, încă de la sfârşitul lunii octombrie 2013, când au fost publicate pe site-ul http://subiecte2014.edu.ro. Prin simulările naţionale, la care au participat toţi elevii de clasa a VIII-a, MEN a avut ca obiectiv familiarizarea acestora cu situaţia de examen", se arată într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.
MEN mai ţine să sublinieze că în baremul subiectelor s-a precizat, încă de la început, că "se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor". Cu alte cuvinte, explică ministerul, baremul a permis corectorilor să puncteze elevii pentru orice descriere corectă, în temă, a subiectelor tratate.
Precizările MEN vin după ce Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a adresat, vineri seară, o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, în care a enumerat nemulţumirile membrilor săi legate de subiectele la limba română la evaluare.
Prima nemulţumire este aceea că elevii de clasa a VIII-a au trebuit să rezolve mai multe cerinţe legate de o poezie "filozofică" ("Gânduri pentru Anul Nou" de Ion Minulescu) ale cărei teme, susţin părinţii, se studiază în liceu.
"În clasa a VIII-a se studiază genul liric, dar numai specia pastel. Poezia filozofică, de genul 'Gânduri pentru Anul Nou' (I. Minulescu), care tratează teme existenţiale (moartea şi viaţa, trecerea timpului, iubirea) se studiază la liceu. Oare s-a încurcat subiectul cu unul de la bacalaureat? Sau întâi evaluăm şi apoi predăm?", se arată în scrisoare.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi reclamă şi că "cele două compuneri de la literatură sunt asociate ca teme, fapt care a făcut ca un copil care nu a înţeles mesajul poeziei să nu aibă oportunitatea unei recuperări pe o temă diferită".
Pornind de la aceeaşi poezie a lui Minulescu, elevii au avut de menţionat mai multe sinonime pentru trei cuvinte din versurile acesteia, cerinţă la care, spun părinţii, baremul a fost "prost gândit şi nu a lăsat libertate profesorilor evaluatori să ia în considerare toate variantele de răspuns corecte".
Baremul la acest subiect, făcut public de Ministerul Educaţiei, a fost următorul: câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: fiindcă - deoarece, căci; cer - pretind, solicit; liniştit - calm, stăpânit).
În scrisoare este contestat şi subiectul de gramatică având ca ipoteză fraza "Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane". Cerinţa a fost ca elevii să transcrie două propoziţii subordonate diferite din această frază, precizând felul acestora.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi consideră controversat subiectul, pe motiv că fraza este interpretabilă. "În timpul corectării, în unele judeţe s-a retras baremul şi, după un timp, s-a readus baremul cu modificări", susţine Mihaela Gună.
Contestat este şi ultimul subiect al probei: "Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan".
"Apreciem că subiectul întâlniirii cu un scriitor contemporan a asigurat egalitate de şanse copiilor din mediul rural cu cei din mediul urban", se afirmă în scrisoarea deschisă adresată lui Remus Pricopie.
În final, părinţii îi critică pe cei care au elaborat subiectele, subliniind că acestea au fost "o bătaie de joc"
"Această întrecere a profesorilor propunători de subiecte din Centrul Naţional de Evaluare a reuşit să-i faca pe copiii noştri să înţeleagă că toată munca lor a fost desconsiderată. Criteriile de evaluare pe post ale experţilor din instituţia respectivă au în vedere numai acest lucru? Pentru că altfel, nu vedem de ce ar rămâne in funcţii după asemenea bătaie de joc la adresa copiilor şi a dascălilor lor", spune Mihaela Gună, preşedintele federaţiei.
În urma evaluării naţionale, şi o profesoară de limba română de la o şcoală din Capitală, arăta că mai multe subiecte la această probă de la evaluarea naţională, ca şi baremul au fost greşit concepute, analizându-le punctual. "Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta şi la cât o să fie de dezamăgiţi. (...) De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învăţământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune", scria profesoara Carmen Stoica, de la Şcoala nr. 99 din Capitală.
La rândul său, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a transmis că sprijină demersul Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi de a cere demisia cadrelor didactice din Centrul Naţional de Evaluare care au elaborat subiectele probei de Limba română la evaluarea naţională.
CNE susţine că aceşti profesori au elaborat subiectele "fără să ţină cont de programa şcolară aflată în vigoare".
Premierul Victor Ponta a fost întrebat, luni, la Orăştie, despre solicitarea părinţilor de recorectare a lucrărilor la evalarea naţională, el arătând că vrea să vadă ce spun specialiştii pe această temă, întrucât nu poate să decidă politic în această privinţă.
