Redăm, în continuare, postarea de pe facebook a medicului Letiția Veronica Coriu:
”In garda intr-un spital de urgenta al Bucurestiului intri intotdeauna anticipand senzatia de epuizare de a doua zi si incercand sa te tii tare, cu toate ca niciodata...dar niciodata nu stii cum se aranjeaza sortii...
Noaptea trecuta insa, in plina discutie despre fata mea care ma anuntase ca iese intr-un club, bineinteles ca nu am retinut care, am fost chemati de urgenta in UPU pentru accident colectiv cu pacienti arsi...
Am fugit cu toata echipa, trei rezidenti si o proaspata specialista ATI...sa preluam impreuna cu echipa UPU...si a inceput cosmarul...
Tineri "arsi de vii" succedandu-se incontinuu pe brancarde ca intr-un carusel al vietii si al mortii...
Tineri cu fete desfigurate de combustie...miscandu-si membrele arse cu incetinitorul si... impietriti de durere...implorand cu ochii arsi o sansa...
Sansa supravietuirii...stiau de unde vin...luptasera pentru viata lor...asteptau totul de la medicii lor...
Miros de plastic ars in pletele lor...
Voci suprapuse de asistenti:" cum te cheama?"...voci de doctori: "acum te adormim"...cateter pe femurala, propofol, intubatie...si iar...cateter pe femurala, propofol, intubatie...si iar...si iar fara sa mai stii cui...unui numar desenat cu markerul pe singurul petec de piele ramasa fara flictene...pentru a-l identifica mai tarziu...copii tineri fara fete...arsi de flacari fara nici o vina...poate doar vina de a fi vrut sa fie intr-o seara in alta lume mai buna...
Tineri medici si asistenti veniti in miazanoapte de pe la casele lor...disperati sa poata sa le ofere...lumea...din nou...
Multumesc colectivului de medici si asistenti ai Spitalului Universitar Bucuresti pentru curajul de a lupta pentru viata...”
