”Găsim o diferență cumplită între ceea ce este reglementat legal și ce este în penitenciare. Este adevărat că eliberarea condiționată este o clemență în accepțiunea legii interne, dar este împotriva normelor de drept internațional. (...) În tăcerea practicienilor Dreptului, în tăcerea media, se perpetuează o stare de lucruri care duce spre limitarea drepturilor unei persoane condamnate, în loc să facem dezbateri publice și să adaptăm noi legea internă, s-o ridicăm la nivelul garanțiilor asumate prin legile europene”, a declarat avocata Maria Vasii.
În realitate, în penitenciare deținuții sunt bătuți crunt, a mai precizat avocata, adăugând că ”se și moare, pentru că asistența medicală este doar o iluzie; pentru a beneficia de medicație minimă trebuie să aștepți trecerea medicamentelor primite de acasă printr-o magazie”. De asemenea, a mai spus aceasta, eliberarea medicamentelor se face nu atunci când boala este acută, ci ”peste două-trei săptămâni, chiar și o lună”.
Cei cărora li s-au adresat critici în privința problemelor din penitenciare n-ar trebui să intre într-o polemică, susține Cristian Diaconescu, fost ministru al Justiției. ”Trebuie să găsim o soluție, pentru că așa nu mai merge. Guvernul s-a străduit să ceară la CEDO ca o decizie-pilot să nu fie luată deocamdată. La un moment dat, CEDO, inundată fiind de sesizări dintr-o țară și constatând că acestea se bazează pe fapte reale, își simplifică procedura. Este dezastruos pentru o țară. Este evident că ceva trebuie făcut. (...) De regulă, Ministrul Justiției spune, într-o ședință de Guvern, că e nevoie de fonduri, de o strategie. I se spune că 'n-avem școli, n-avem spitale, 40% din români au toaletele în curte... să mai aștepte sistemul penitenciar'. Și în felul ăsta perpetuăm problema”, a completat acesta.
Fostul ministru este de părere că avem de-a face și cu o neglijență din partea societății în ceea ce privește problema penitenciarelor. ”În alte țării, sunt o mulțime de ONG-uri care-ți stau pe cap, chiar și pentru cazuri individuale. Este și o problemă de societate civilă”, a explicat Diaconescu.
Norica Nicolai: ”Penitenciarele, o oglindă a realității civilizaționale a unei țări”
”Închisoarea este o oglindă a realității civilizaționale a unei țări. Dacă suntem acolo unde suntem, suntem pentru că societatea românească traversează o perioadă foarte dificilă. România nu are o politică penală. Asistăm la un tratament violent, dezumanizant al statului față de cetățeanul care este încarcerat. Realitățile închisorilor românești sunt cunoscute și la Bruxelles și în SUA”, a declarat europarlamentarul Norica Nicolai, la emisiunea ”Ediție Specială”.
Oamenii care trec prin aceste închisori se abrutizează, urăsc societatea, susține Norica Nicolai. ”Asta nu este de acceptat. Am uitat să mai vorbim despre rolul reeducativ al pedepsei. Instanțele nu gândesc că au în fața lor un om”, a adăugat aceasta.
Actualul ministru al Justiției, Raluca Prună, a declarat, recent, că ”ceea ce vedem în penitenciare e îngrozitor”. Rolul unei pedepse, susține ea, nu e să ”îi punem în lanţuri” pe cei care greșesc, ci aceștia trebuie ”să-şi execute pedeapsa într-un mod demn".
"Pe termen scurt e cazul să ne facem curat în propria casă. Am fost în mai multe penitenciare – sunt unele în care se poate respira, altele în care sunt ploşnite, şobolani; la unele exista posturi vacante de medici, dar din motive pe care nu le înţeleg, poate chiar din cauza condiţiilor, nu sunt ocupate", a adăugat ministrul.
Raluca Prună a spus că e inacceptabil ca România să plătească pentru modul în care se execută pedepsele în penitenciare: "Acei şefi de penitenciar care admit ca starea de igienă să fie deplorabilă nu au nicio scuză; anul acesta eu voi evolua. Nu voi mai fi pusă în situaţia de anul trecut, în care evaluarea mea nu conta. Anul ăsta am să fiu strictă. (...) Cei care sunt şefi acum pot lua imediat măsuri manageriale încât aerul să fie respirabil şi să nu ai invazii de ploşnite; pentru asta nu-ţi trebuie bani suplimentari", a precizat Prună.
Pe termen lung, însă, ministrul Justiţiei a admis că în România e nevoie de penitenciare noi pentru ca acestea să nu mai fie supraaglomerate. În acest moment, deficitul din puşcării e de peste 9000 de locuri.
