"Am primit, în termen, răspunsul Preşedintelui ÎCCJ la plângerea prelabilă pe care am facut-o în ce priveşte nelegalitatea Hotărârilor Colegiului de Conducere prin care s-au stabilit completele de 5 judecători în materie penală pentru anul 2018, precum şi a Regulamentului ÎCCJ cu referire la aceeaşi problemă. Desigur, aşteptam răspunsul colegiului de conducere, aceasta fiind autoritatea publică emitentă potrivit legii contenciosului administrativ. Dincolo de asta, plângerea prelabilă a fost respinsă, cu aceeaşi motivare, în esenţă, prin care conducerea ÎCCJ şi-a susţinut cererea de respingere a cererii Premierului cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională", a scris avocatul Adrian Toni Neacşu, pe Facebook.
Apărătorul susţine că i s-au imputat prevederi neclare ale Legii 304/2004, existând două articole contradictorii cu privire la conducerea completelor de 5 judecători.
"Ca şi în precedent, apreciez, cu tot respectul profesional şi personal de care sunt în stare, imaginaţia interpretativă a conducerii ÎCCJ, deşi consider că argumentele nu se susţin juridic", transmite Neacşu.
Avocatul anunţă însă noi demersuri pe această temă şi că va participa la şedinţa Curţii Constituţionale din 7 noiembrie, care va discuta sesizarea Guvernului privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la formarea completurilor de judecată.
"Tot azi am înaintat la dosar, în numele clientei mele din aşa zisul dosar Bombonica, o excepţie privind nelegala compunere a completului de judecată P1 al ÎCCJ. Urmează să depun acţiunea administrativă în anularea hotărârilor colegiului de conducere, însă nicidecum la instanţa de contencios administrativ, respectiv la Curtea de apel Bucureşti, care văd ca deja este sesizată. Toată atenţia mea este îndreptată acum spre Curtea Constituţională, unde probabil voi şi asista la şedinţa din 7 noiembrie, singura autoritate care poate stabili dacă există şi cât de amplu este conflictul juridic dintre legiuitor şi ÎCCJ prin crearea de către aceasta din urmă a propriilor norme de procedură, care exced legii de organizare judecătorească. Miza, pe care mi-o asum, nu o reprezintă un dosar sau altul şi nici măcar compunerea completelor de 5 judecători ci recunoaşterea realităţii juridice că din 2014 în România a existat, împotriva Constituţiei, o instanţă extraordinară", a completat Neacşu.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a contestat şi el în instanţă hotărârea Colegiului de conducere al instanţei supreme privind formarea completurilor de 5 judecători. Primul termen a fost amânat pentru data de 23 noiembrie.
