Fostul ministru de Finanțe Alexandru Nazare a criticat actualul proiect de buget propus de coaliția PSD-PNL-UDMR, miercuri seară, la „Legile puterii”, cu Alexandra Păcuraru. Senatorul PNL a amintit de situația în care se află România, în procedură de deficit bugetar și a explicat că totul trebuie prezentat corect românilor, cu deciziile reale ce pot fi luate în acest moment, în criză energetică, pandemică și viitoare economică.
„Trebuie puse toate cheltuielile pe masă, pentru situația reală, și măsurile trebuie discutate.
Din punctul nostru de vedere (PNL - n.red.), noi nu refuzăm pachetul social. Trecem prin trei crize: energetica, pandemica si viitoarea criză economica. Dar aceste cheltuieli trebuie făcute sustenabil. Pentru că tot românii suferă. Nu acum, anul viitor, peste doi ani. Trebuie să le spunem onest românilor situația în care ne aflăm”, a declarat Alexandru Nazare, miercuri seară, la „Legile puterii”, cu Alexandra Păcuraru.
„Cred ca esențialul este sa găsim punctul de echilibru sustenabil. Acest 9,4% din PIB (cât înseamnă creșterea pensiilor pentru 2022 - n.red.) nu e singurul criteriu. Aceste criterii sunt clar enumerate in raportul de evaluare (al Comisiei Europene - n.red..)”, a mai spus Alexandru Nazare.
PNL a anunțat că majorarea programată a pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, care este un prag agreat cu Comisia Europeană (în PNRR - n.red.) și nu trebuie depășit.
Mai apar două criterii despre care nimeni nu vorbește: balanta structurala unde ne-am asumat ca facem 0,7 si pana acum am facut 0,4, pe care nu-l îndeplinim. Plafonul de cheltuieli primare de 3,4 in acest an, in raportul de toamna al Comisiei este aproape dublu, iar pentru 2022 nu mai e 3,4, ci 1,3. Si in primul raport de evaluare de când am intrat in procedura de deficit sunt trecute in tabel.
Daca in această procedura avem 1,3 % din PIB pentru 2022 si pachetul social, dar unde sunt investitiile, celelalte cheltuieli?!”, a concluzionat Alexandru Nazare, fost ministru de Finanțe în guvernele liberale Orban și Cîțu, eliberat din funcție în 8 iulie acest an.
