Comisia a încheiat lucrările după doar două ore. Ședința se va relua mâine, la ora 9.00, cu dezbateri la articolul 6, alineat 1, cel propus de Șerban Nicolae, privind drepturile pe care o persoană le are când se adresează Justiției.
Update 11.33 Se dezbate un amendament al lui Șerban Nicolae, la Articolul 6:
(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil, cu respectarea egalităţii de arme, respectarea independenţei instanțelor și a judecătorilor, a principiului separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei.
Update 11.13 Amendamentul a fost respins. Instanțele militare rămân în forma inițială a legii. Și Florin Iordache s-a pronunțat pentru păstrarea instanțelor militare.
Update 11.07 Cătălin Predoiu propune ca scoaterea instanțelor militare să fie lăsate la urma dezbaterilor, întrucât este nevoie de un punct de vedere de la Ministerul Apărării:
”Această intiativa nu este noua. Pot sa spun ca problema nu e deloc simpla. A lua o astfel de decizie, fara sa stim punctul de vedere al Ministerului Apararii, fara sa stim punctul de vedere ferm al Ministerului Justitiei. Eu pledez pentru punerea amendamentului deoparte. Apoi sa decidem”
Update 11.05 Se dezbate un amendament prin care să fie scoase instanteele militare dintre instantele judecatorestti care infaptuiesc Justiția. Amendamentul este al UNJR, CSM, preluat de PSD.
UPDATE 11.01 A fost adoptat amendamentul modificat de ALDE, la alineatul care prevede cine înfăptuiește Justiția. Forma modificată este următoarea:
(1) Justiția se înfăptuiește de catre judecători, în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.
Update 10.53 Comisia dezbate un articol care stabilește cine înfăptuiește Justiția. Forma inițială:
ART. 2 – (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi. ALDE CU MODIFICARI
Update Stelian Ion, deputat USR, a catalogat dezbaterea drept ”sezatoare literară: ”As zice sa renunțăm la această formă de lucru”
Update 10.49. Comisia a anunțat că va lucra până la ora 12.00, iar apoi, ședința se va relua marți, de la ora 9.00.
Update 10.48 A fost respins un amendament al Guvernului prin care Miniserul Public urma să își exercite atribuțiile sub autoritatea Ministerului Justiției. Iată amendamentul:
”Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub autoritatea ministrului justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”.
Update 10.36 PNL anunță, prin senatoarea Iulia Scintei, că se partidul se opune înființării Direcției Speciale de Investigare a magistraților.
Update 10.34: Deputatul Stelian Ion anunță că și USR și-a asumat amendamentele asociațiilor.Totodată, acesta s-a pronunțat împotriva înființării Direcției de Investigare:
”Mie mi se pare o pista falsa, nu se cere asta in spatiul public, se cere asta la anumite posturi tv, iar dupa statistici, nu avem de a face cu un fenomen infracțional in randul magistraților. S-ar crea o discriminare. Tot aici, la dezbateri, ar trebui sa acordam mai multa atentie independentei procurorului, pentru ca in legea 303, pe care am votat-o saptamana trecuta, s-a inlaturat independenta procurorilor. No o sa votăm si in plen pentru independența procurorilor”.
UPDATE 10.27. Florin Iordache a anunțat că indiferent de opinii, propunerea trebuie luata în considerare: ”Daca se considera ca acesta sectie trebue constituita in PG, vedem, daca nu se impune, nu se impune, dar nu puteam sa nu luam in considerare propunerea”
Update 10.22 Se dezbate infiintarea unei Direcții Speciale care să se ocupe de Investigarea Magistraților. UNJR susține măsura.
Update 10.18. Florin Iordache a anunțat că toate amendamentele asociațiilor prefesionale au fost preluate de către Comisie
Update 10.00 Ședința ar trebui să înceapă la ora 10.00. Florin Iordache discută afară cu șeful DIICOT.
Comisia specială pentru Legile justiţiei a dezbătut în șapte zile, prima dintre cele trei legi din pachetul pregătit de ministrul Tudorel Toader: Statutul Magistraţilor, adică Legea 303/2004.
Legea va merge în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare, dar decizional este Senatul. De luni, în comisie vor intra la dezbateri şi celelalte două legi.
În cursul zilei de duminică, ALDE a anunţat că vrea o altă lege a răspunderii magistraților, după ce proiectul a primit punct de vedere de la comisia specială care lucrează la pachetul de legi din zona justiţiei.
Într-un comunicat semnat de vicepresedintele ALDE Steluța Cataniciu, se spune că ALDE a fost partidul care s-a poziționat de la început pentru modificarea celor trei legi ale justiției, "considerând că aceasta derivă din importanța apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor din România, care în ultimii ani au fost încălcate de un sistem ce a comis nenumărate abuzuri".
,,Am susținut, ca formă de reglementare, obligația statului de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului care a încălcat legea cu rea credință sau gravă neglijență, precum și faptul ca statul să fie obligat să plătească justițiabililor „de îndată" sumele de bani acordate cu titlu de despăgubiri și nu într-un termen de un an. Amendamentul ALDE a fost respins", a mai spus oficialul ALDE în comunicat de presa.
Cele mai importante modificări care au reieşit în urma dezbaterilor de săptămâna trecută:
1. Preşedintele nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților ICCJ, dar nici numirea procurorilor și judecătorilor simpli.
2. Toate actele legate de justiţie co-semnate de CSAT sau de serviciile de informaţii devin informaţii de interes public.
3. Magistrații sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului. Adică nu mai pot critica Guvernul sau Parlamentul.
4. Procurorii nu mai sunt independenţi, ci îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiţiei. Asta după ce iniţial forma articolului era: "Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii", dar comisia a modificat forma, scoţând din articol "independenţa". Iată forma modificată: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei".
5. Magistratii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu de informații, iar în această idee, trebuie să completeze anual o declarație pe proprie răspundere prin care să spună că nu sunt membri ai vreunui serviciu secret.
6. Serviciile secrete de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor de control parlamentare toate datele necesare despre magistrații care vor fi numiți în funcție. Concret, comisia de control a SRI și cea a SIE are prerogative în verificarea magistraţilor.
7. Un magistrat nu mai poate fi suspendat automat dacă este trimis în judecată, urmând ca aceaastă decizie să fie luată de plenul CSM care va analiza dacă s-a adus atingere profesiei, prin acuzațiile care i se aduc procurorului sau magistratului.
8. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a cauzat prejudiciu prin eroare judiciară. Concret, după ce statul plătește prejudiciul unei persoane vătămate, tot statului "îi revine dreptul de a se îndrepta[ cu actiune în înstanță împotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
9. Procurorii și judecătorii se pot pensiona mai devreme, dacă au împlinit 60 de ani și au între 20-25 de ani vechime, și nu cel puțin 25 cum prevede acum legislația.
10. Magistrații aflați la pensie sau în activitate, precum și soțul/soția și copiii în întreținere beneficiază gratuit de proteze, medicamente și asistență medicală toată viața.
11. Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti şi personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sa fie evaluati psihologic la fiecare 5 ani, iar daca în urma evaluarii psihologice primesc calificativul "nerecomandabil", să fie obligati sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni.
12. Pot ocupa funcții vacante de judecător sau procuror, fără concurs, persoanele care au ocupat minim 10 ani una dintre aceste funcții, dacă nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile.
