Klaus Iohannis: „Aducem astăzi un omagiu triumfului idealului Unirii Principatelor Române din 1859. Într-o simbioză politică și socială cu adevărat istorică, poporul și elitele vremii și-au impus țelul în interiorul și în afara granițelor: unitatea românilor din cele două Principate, Moldova și Țara Românească. Acest moment strălucit nu s-ar fi putut înfăptui fără contribuția decisivă a unei personalități remarcabile. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și al Țării Românești, a fost un eveniment gândit cu iscusință de cei din interiorul și din afara statului, români devotați și prieteni străini care au susținut nobilul ideal al Unirii.
Printr-o inovație politică și juridică greu de imaginat în climatul european de atunci, unioniștii generației pașoptiste au înfruntat forțele potrivnice și au realizat primul pas important în făurirea României moderne. Reformele care au urmat au pus bazele unui proces ireversibil de sincronizare și armonizare a spațiului politic și social românesc cu cel european. În doar câțiva ani de mandat, Alexandru Ioan Cuza a edificat osatura instituțională, administrativă și juridică a statului român modern prin adoptarea unui nou Cod Civil și prin impunerea împărțirii atribuțiilor administrative la nivel central și local, fiind, totodată, și inițiatorul unor ample reforme agrare și fiscale, precum și al unui pachet de legi dedicat învățământului românesc.”
Klaus Iohannis a ținut să precizeze și importanța moștenirii pe care ne-au lăsat-o arhitecții Micii Uniri de la 1859.
Klaus Iohannis: „Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României, una dintre direcțiile majore fiind consolidarea învățământului românesc, care să ofere o educație accesibilă și performantă. De aceea vă invit, dragi români, să facem din proiectul „România Educată” unul dintre pilonii centrali ai următorilor ani. Este o datorie a celor de la guvernare, a dascălilor, a întregii societăți.
De asemenea, este necesar să depășim centralismul administrativ, un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României. Avem nevoie de o nouă paradigmă a descentralizării, care să încurajeze eficiența prin delegarea mai multor sarcini către administrațiile locale, care cunosc mai bine nevoile cetățenilor și pot rezolva problemele din regiunile defavorizate ale României. În plus, politizarea instituțiilor, o practică toxică și de notorietate în societatea noastră, nu poate să ne ofere nimic bun în viitor, iar soluția este să lăsăm meritocrația să iasă la suprafață.
Multe dintre idealurile care i-au animat pe unioniștii de la 1859 îi animă încă pe români. În același timp, România are un nou rol istoric, iar parcursul de acum se leagă indisolubil de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Așa cum în lipsa unui crez unionist cele două Principate nu ar fi devenit un singur stat, fără principiile democratice care ne-au călăuzit drumul spre integrarea euro-atlantică nu putem să întărim instituțional statul pe mai departe.
Cea mai prețioasă lecție a paginilor vii de istorie de la momentul Unirii din 1859 este cea a unității și a solidarității, atât de frumos exprimată în imnul Unirii Principatelor: „eu ți-s frate, tu mi-ești frate!”. Indiferent de obstacole, atât timp cât ne dorim cu toții o Românie mai bună, vom putea să ne atingem țelul dacă rămânem uniți și avem ca deziderat binele întregii națiuni. Să sărbătorim și să onorăm România împreună, în fiecare zi! La mulți ani tuturor românilor!”
