În acest fel, Bucureștiul ar putea asigura 5% energie neconvențională în cadrul sistemului de încălzire centralizată, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică.
Precizările au fost făcute în cadrul seminarului 'Sprijinirea tranziției energetice și a decarbonizării în sectorul termoficării', organizat de Compania Municipală Termoenergetica.
Adrian Untea a explicat că, potrivit directivei europene, până în anul 2050 sistemele de termoficare ar trebui să se bazeze exclusiv pe surse de căldură regenerabilă și căldură reziduală. El a menționat că, în cadrul proiectului Set Heat, a fost elaborată harta termică a Capitalei, pe care au fost indicate potențiale surse de căldură.
'Hărțile termice reprezintă un instrument foarte util, deoarece pe harta localității respective sunt suprapuse, pe coordonatele reale, potențiale surse de căldură. Acest instrument este în continuă dezvoltare. În momentul de față, în București s-au identificat 210 surse potențiale de căldură regenerabilă și căldură reziduală, totalizând aproximativ 187.000 de gigacalorii pe an. În ce privește partea de energie regenerabilă, la nivelul Municipiului București s-au identificat: surse de energie solară și căldură ce poate fi recuperată din lacuri prin pompe de căldură; există un potențial geotermal. Iar pe partea de căldură reziduală s-au identificat până în prezent două soluții: recuperare de căldură de la stații de metrou și de la clădiri unde există servere și, la fel, se generează căldură. Bineînțeles, acestea implică de asemenea introducerea unei pompe de căldură', a spus el.
Lucrări la termoficare, în plină iarnă. Aproape 400 de blocuri din București rămân fără apă caldă și căldură
Adrian Untea a menționat că necesarul sistemului de termoficare din București este de peste 3 milioane de gigacalorii, iar în prezent au fost identificate aproximativ 5% potențiale surse de energie neconvențională. Dintre acestea, 91% reprezintă energie regenerabilă, iar 9% căldură reziduală. Cea mai mare pondere o au panourile solare amplasate în zona punctelor termice, iar până în prezent au fost identificate 198 de astfel de locații.
Coordonatorul proiectului Set Heat, Jacek Kalina, a declarat că în cadrul seminarului de la București, desfășurat în perioada 4-6 martie, se vor formula propuneri pentru un model de lucru, bazat pe studiile realizate până în prezent.
'Ce pot să spun până în prezent este că Bucureștiul are un potențial interesant în vederea decarbonizării. Urmărim obiectivele prevăzute în Directiva UE privind eficiența energetică. Potrivit acesteia, în 2028 trebuie să aveți cel puțin 5% energii regenerabile în sistemul de încălzire centralizată. Puteți să spuneți că nu vizați atingerea acestui obiectiv, dar asta înseamnă că nu veți îndeplini criteriile pentru un sistem eficient de încălzire centralizată și nu veți fi eligibili pentru finanțări publice. Asta înseamnă că, dacă București vrea să obțină finanțări europene, atunci trebuie să să conformeze acestui regulament', a explicat Jacek Kalina.
Potrivit acestuia, îndeplinirea obiectivului de 5% nu este foarte dificilă, însă până în 2035 trebuie să se ajungă la un nivel de 35% energie neconvențională, iar atingerea acestei ținte este ceva mai complicată.
Peste 460 de blocuri din Capitală rămân FĂRĂ apă caldă și caldură. Mii de bucureșteni vor fi nevoiți să doarmă în FRIG nopțile următoare
'Asta înseamnă că veți avea nevoie de multă tehnologie și resurse. Iar în următorii ani, în 2040, în 2045 și în 2050, pragurile urcă. Astfel, în 2050 sistemul de încălzire centralizată trebuie să se bazeze în proporție de 100% pe energie regenerabilă și reziduală. În acest moment vizăm 2035 și vedem că în acest an este dificil. Aveți nevoie de multă tehnologie: tehnologii solare, biomasă, incinerarea deșeurilor, recuperarea căldurii din diverse surse disponibile. Deci sistemul va avea mai multe surse și va necesita un control. Va avea nevoie de instrumente software, pentru a controla fluxul de energie. Însă, în primul rând, este necesară reabilitarea conductele de termoficare, aflate într-o stare teribilă. (...) De asemenea, este necesară renovarea surselor de căldură pe care le aveți', a spus el.
Directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB), Adrian Teodorescu, a declarat la rândul lui că proiectul Set Heat vizează tranziția energetică și decarbonizarea sistemelor de termoficare. Acestea se pot realiza 'doar prin integrarea unor surse regenerabile de căldură' și reprezintă o provocare 'extrem de complexă, dar necesară', a spus el.
'Faptul că suntem obligați să atingem niște ținte care țin de această decarbonizare și de implementarea unor surse de energie regenerabilă constituie pentru noi o provocare. Sperăm ca toți actorii implicați în realizarea acestor proiecte - mă refer la realizarea SACET - precum și autoritățile publice locale și guvernanții să ne acorde tot suportul și să putem să ajungem să implementăm aceste proiecte, care constituie pentru noi o prioritate maximă', a spus el.
Proiectul LIFE22-SET_HEAT este coordonat de Silesian University of Technology din Gliwice și reunește un consorțiu format din 12 parteneri din cinci țări: Croația, Lituania, Danemarca, Polonia și România. Durata proiectului este de 36 de luni (octombrie 2023 - septembrie 2026).
Avarie la CET Vest. Bucureștenii care locuiesc în Sectorul 6 nu mai au încălzire și apă caldă
