Administraţia Prezidenţială informează că principalele subiecte abordate au vizat temele aflate pe agenda Consiliului European, respectiv coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situaţiilor de criză şi rezilienţa la acestea, preţurile la energie, securitatea şi apărarea UE, aspectele externe ale migraţiei şi, respectiv, relaţiile externe, cu accent pe situaţia de la graniţele cu Ucraina şi cu Belarus.
Potrivit sursei citate, în cadrul intervenţiei sale, preşedintele Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazată pe date ştiinţifice, inclusiv în ceea ce priveşte noua variantă a virusului SARS-CoV-2. Şeful statului a evidenţiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor şi accesul rapid al statelor membre la acestea.
În ceea ce priveşte creşterea semnificativă a preţurilor la energie din ultima perioadă, Iohannis a subliniat necesitatea ca acest subiect să rămână prioritar pe agenda instituţiilor europene şi s-a pronunţat pentru o analiză atentă a funcţionării pieţei interne de energie, astfel încât să fie evitate distorsionări ale acesteia. Şeful statului a reamintit şi necesitatea găsirii de soluţii pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi a evidenţiat importanţa corelării acestei discuţii cu obiectivele UE în materie de schimbări climatice.
„Preşedintele României a reiterat susţinerea ţării noastre pentru energia nucleară şi gazul natural, ca opţiuni pentru o tranziţie energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene", arată Administraţia Prezidenţială.
Klaus Iohannis a accentuat, referitor la securitate şi apărare, ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniu, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice. În context, preşedintele Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 şi a evidenţiat importanţa coordonării şi a unităţii atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO faţă de acţiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.
În cadrul discuţiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiţie ridicat prin Declaraţia comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conţină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a PaE.
