Administraţia Domeniilor Statului a sesizat Parchetul după ce a descoperit că terenurile şi clădirile ce au aparţinut unuia dintre cele mai mari lanţuri de aprozare din ţară au ajuns în proprietatea fraţilor Petrică şi Marius Herăscu.
Invocând dreptul de proprietate asupra construcţiilor aflate pe terenul ADS, SC Markinvest COM SA, prin manopere şi confecţionarea de acte, procedează la reconstituirea dreptului de proprietate şi asupra terenurilor aflate sub aceste clădiri, având ca finalitate transferul dreptului de proprietate (...) în suprafaţă de 11,4 hectare.
An după an, reţeaua de aprozare a început să se diminueze. 90 la sută din legumele şi fructele din respectivele magazine erau raportate drept perimate. Asta deşi a existat mereu suspiciunea că marfa era vândută la negru. Apoi, aprozarele au fost cedate unor apropiaţi ai şefilor de depozite. Aşa s-a ajuns ca pierderile să crească, iar Hortigal să nu îşi mai poată plăti creditele. Ulterior s-a trecut la executarea bunurilor. Tribunalul a anulat procedura de executare, însă grangurii imobiliari care cumpăraseră creanţe aproape pe degeaba nu au abandonat mega-afacerea.
"Acest lucru s-a realizat prin încheierea de acte şi acorduri, prevalându-se de actul de adjudecare anulat irevocabil şi lipsit de efecte juridice, cu sprijinul unor autorităţi locale ca OCPI Galaţi, Comisia Judeţeană de Fond Funciar, Instituţia Prefectului, Comisiile Locale de Fond Funciar, a Primăriei Galaţi", se arată în documentele ADS.
Prăbuşirea a început odată cu două credite luat de Hortigal. Unul de la Bankcoop, altul de la Banca Religiilor. Creanţele au fost cesionate prima dată Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare, iar apoi au fost cedate cu două miliarde de lei vechi unui grup privat coordonat, potrivit presei din Galaţi, de fraţii Petrică şi Marius Herăscu. În doar câteva ore, creanţa de două miliarde s-a majorat la 36 de miliarde de lei vechi.
Fraţii Herăscu au reuşit să pună mâna, în Galaţi, pe o parte importantă a firmelor de stat. Cea mai des întâlnită schemă, scrie presa locală, a fost asocierea lor în firmele de stat cu bunuri supraevaluate, delapidarea companiilor şi extragerea activelor prin operaţiuni tip suveică. În astfel de operaţiuni au fost introduse tipografia judeţeană Porto Franco, precum şi compania de transport Victrans şi societatea Libris.
