Teodosie Petrescu a venit marţi la instanţa supremă, unde s-a judecat o contestaţie în dosarul în care este acuzat de fraude cu fonduri europene, scrie Agerpres.
La ieşirea din sediul instanţei, arhiepiscopul a fost întrebat de jurnalişti de ce este singurul prelat împotriva căruia autorităţile judiciare au formulat acuzaţii de corupţie.
"Nu m-am dumirit. Se vor dumiri toţi când va fi judecata. Nu îmi pun problema, înseamnă că Dumnezeu îngăduie aşa ceva", a răspuns arhiepiscopul, subliniind că cei mai mulţi oameni nu îl percep ca pe un prelat corupt.
Teodosie Petrescu a mai fost întrebat care judecată este mai periculoasă, cea de pe pământ sau cea a lui Dumnezeu.
"Nu se vor pune în cumpănă nici una, nici alta. Judecata lui Dumnezeu este cea justă. Aici, sigur, oamenii judecă după puterea lor", a replicat arhiepiscopul.
El a mai declarat că "nu intră Biserica în gâlceava politică", cu referire la scandalul din viaţa politică.
Curtea de Apel Constanţa a decis recent începerea judecării pe fond în dosarul în care arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Dosarul a ajuns la instanţa supremă, după ce inculpaţii din acest dosar au făcut contestaţie.
Potrivit DNA, în perioada 2010 - 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu alţi cinci inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), pentru a primi fonduri europene.
În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită 'Ferma 3' - Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanţa), având categoriile de folosinţă 'vii pe rod cu struguri pentru vin'/'vii pe rod cu struguri nobili pentru vin', în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi".
În declaraţiile depuse apare şi un alt aspect fals şi anume că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu, printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care parcelele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie, menţionează DNA.
Din ancheta efectuată de procurorii DNA a reieşit în acest caz obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică, în sumă totală de 1.392.964 de lei.