Chiar dacă la vremea aceea au fost deschise două dosare penale, la începutul acestei veri, dosarul în care mai mulți manageri de la spital erau acuzați că nu au transferat răniții în străinătate a fost clasat de procurori.
Aproape un deceniu mai târziu, țara noastră încă nu are niciun centru pentru marii arși. Trei centre sunt în plan de tot atâta timp: în București, Târgu Mureș și Timișoara. Anul trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara că centrele vor fi gata în 2025.
Bilanțul victimelor incendiului de la Colectiv
64 de tineri au murit în urma incendiului din 30 octombrie 2015 – 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale, în săptămânile care au urmat.
150 de oameni au fost răniți, majoritatea mutilați pe viață.
Mărturii tulburătoare după Colectiv: Toți care au murit la fața locului au fost tranșați, eviscerați. De ce? - Revolta unei mame în sala de judecată
În vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.
Rude și supraviețuitori ai incendiului de la Colectiv, chemați de ISU la tribunal
În 2022, la aproape 7 ani de la tragedie, Curtea de Apel București pronunța sentința definitivă în dosarul Colectiv 1 – cel privind cauzele incendiului și vinovații. Printre cei condamnați atunci s-au numărat Cristian Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4, și patronii clubului Colectiv. Piedone avea să fie achitat în 2023, după ce a executat un an și o lună de închisoare. Astăzi, fiul său este primarul sectorului 5.
În acest dosar, supraviețuitorii incendiului și rudele celor care au murit au primit despăgubiri în valoare totală de 60 de milioane de euro – bani achitați din Fondul de rezervă al Guvernului.
În acest an însă, ei au început, pe rând, să se primească înștiințări potrivit cărora ISU a deschis un dosar împotriva lor.
„În 2022, când s-au dat condamnările în dosarul Colectiv 1, s-au acordat despăgubiri. Acele despăgubiri au fost executate de avocații noștri, care au numit niște executori. Iar acei executori și-au pus un comision. Apoi am aflat că și avocații noștri au încasat bani de la noi, dar au luat și de la ISU. Executorii și-au pus procentele legale, dar procentele maxime. ISU s-a dus în justiție și probabil cea mai simplă cale a fost ca, dacă un executor a încasat, să zicem, 5.000 de euro, să i se reducă la 500 de euro. Restul banilor trebuie să îi dea executorul înapoi. Însă, pentru că ISU a formulat plângerea împotriva părților civile – așa funcționează sistemul în România – plătesc victimele de la Colectiv și părinții victimelor niște bani pe care, de fapt, i-au luat alții. Pentru că au fost foarte lacomi", spune Eugen Iancu.
Anul în care „au scăpat toți”
Al doilea Dosar Colectiv viza acuzațiile familiilor victimelor cărora le-a fost refuzat sau întârziat transferul în spitale din străinătate. Mulți dintre răniți s-au infectat cu nosocomiale care le-au agravat starea sau le-au fost fatale, au acuzat familiile.
Dosarul a fost clasat în iunie anul acesta de procurori, care au constatat că faptele „nu sunt prevăzute de legea penală”, potrivit Ordonanței de clasare. Printre cei vizați în dosar se numărau ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, și managerii de spitale.
Ce s-a schimbat în România după Colectiv. Opinia unui expert în managementul dezastrelor de la Banca Mondială
O mare parte dintre supraviețuitorii și rudele victimelor nu au primit nici acum comunicarea deciziei procurorilor: „Nu avem dreptul să aflăm de ce ne-au murit copiii în spitale. Pentru că așa au hotărât niște procurori și au clasat dosarul. Noi nu am primit nicio justificare – să ni se spună motivele pentru care a fost clasat dosarul. Nu am primit nimic”, spune Eugen Iancu.
